Un subiect mult prea complicat pentru presa națională dar foarte important pentru știința opiniei publice este cea mai recentă hotărâre definitivă a unei instanțe judecătorești care obligă casele județene de asigurări de sănătate să recupereze sume importante de bani de la mai multe rețele de farmacii asta deoarece au decontat medicamente eliberate fără a fi avut în vedere reducerile comerciale de care au beneficiat farmaciile de la distribuitori. Totul  a plecat de la un control al Curții de Conturi care a avut loc la CAS Arad în 2016, Control care a degenerat pentru un proces în justiție asta deoarece curtea de conturi a impus prin casele județene de asigurări de sănătate ca furnizorii să stabilească valoarea prejudiciului reprezentând cheltuieli cu bunuri și servicii decontate nelegal ca urmare a validării unor prețuri la medicamente mai mari decât cel rezultată prin aplicarea reducerilor comerciale și a adaosului.

Decizia Curții de Conturi a fost contestată în instanță de Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS), la Curtea de Apel București (CAB), care a respins solicitarea prin sentinţa civilă nr. 2174 din 8 iunie 2017, pronunţată de Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a CAB.

Hotărârea a fost atacată cu recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), care a respins recursul printr-o sentință definitivă pronunțată în 19 mai 2022.

Practic, zice instanța, CNAS a decontat nelegal medicamente la preţuri de referinţă/decontare mai mari decât prevede legea, preţuri stabilite în baza unor preţuri cu amănuntul maximale din Catalogul Naţionalal Preţurilor Medicamentelorde Uz Uman, care nu au fost actualizate conform legii.

Prejudiciul creat a fost estimat la 85.33 milioane lei.

Urmează falimentul farmaciilor?

Vom simplifica puțin pentru dumneavoastră un posibil “rezultat” al acestei sentințe: dacă toate casele de asigurări de sănătate vor începe să recupereze de la farmacii aceste prejudicii, circa 50 % din farmaciile României vor da faliment În următorii 2 ani, fiindcă marginile de profit în farmacii, chiar și la distribuitori, se învârt undeva între unu și 2 %. Și nu au de unde plăti înapoi statului sumele cerute dacă ar fi executate.

Cum s-a ajuns la această situație stupidă? Sunt farmaciile cele care au fraudat cu adevărat Statul? Nici vorbă. E vorba din nou despre carențe operaționale ale Ministerului Sănătății și care au creat un haos ce pune în pericol industria farmaceutică din România.

În mod normal, farmaciile din România trimit către casele de asigurări în mod constant borderouri, rețete și facturi în raportările lor pentru a dovedi decontarea, dar se folosesc pentru a păstra legătura permanentă cu Casa de Sistemul Informatic Unic Integrat al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate unde, periodic, cei de la CNAS actualizează în soft lista cu medicamentele care se decontează, precum și prețurile minime și maxime, dar și cât se decontează din acestea.

Această automatizare se face deci obligatoriu din partea CNAS și farmaciile nu pot să intervină în soft în vreun fel sau altul, pe cale de consecință farmaciile nu aveau cum să știe că fraudează.

Din contră, putem lesne spune că CAS-urile au fraudat singure Statul Român, cel mai probabil din neștiință

Unul dintre proprietarii de farmacii de nivel mediu din București spune că, dacă decizia instanței judecătorești se va aplica, el va intra imediat în faliment și este convins că cel puțin 50 % din farmaciile din România o să se prăbușească, chiar dacă discutăm de numele mari din industria farmaceutică, pentru că, spune el, și la cei “grei” sumele de recuperat vor fi proporționale

“Ca urmare a acestei sentințe definitive, decizia Curții de Conturi a devenit executorie, astfel că toate casele județene de asigurări de sănătate trebuie să calculeze prejudiciile și să le recupereze de la farmaciile în cauză, care au beneficiat de reduceri comerciale de la distribuitori, dar care nu s-au regăsit în prețurile decontate pentru medicamentele eliberate.

Dar realitatea este că noi nu beneficiem de reduceri comerciale de la distribuitori sau chiar producători pentru un anumit medicament, în 100 % din cazuri se negociază discounturi pentru volum sau faze de genul “la 5 cutii vândute mai primești 3”.

Dacă se calculează totul din 2016 încoace, nu cred că sunt mulți în piața farmaceutică care vor putea plăti înapoi Statului această tâmpenie, nu mai zic declarații fiscale, raportări care s-au făcut deja către ANAF.

Mai sunt și alte consecințe. Tensiunea e așa de mare în piață atât la noi farmaciștii, cât și la distribuitori și producători, încât va mai dura foarte puțin până când și producătorii și distribuitorii de afară vor afla de această sentință și își vor pune întrebări serioase despre sănătatea mediului de afaceri în această branșă, fiindcă e anormal ce se întâmplă. Păi, ce facem aici, dacă am declarat profit în ultimii 6 ani, acum îl returnăm Statului pentru că Statul a greșit? Ce sens mai are atunci afacerea cu farmacii?”, spune proprietarul unui lanț de 6 farmacii din Capitală.

 

Farmacista A.S., cu experiență de 30 de ani în branșă, vede și alte complicații cu efecte devastatoare, inclusiv asupra deservirii populației cu medicamente:

 “Atunci când își vor da seama de consecințele reale ale aplicării sentinței, producătorii din străinătate vor refuza cel mai probabil să mai ofere farmaciilor românești credite la plată sau vor duce jos tare de tot aceste limite de credit.

Iar ca să fie haosul mai cu moț, aplicarea acestei sentințe judecătorești va activa producătorii mari de medicamente care vor merge instantaneu la Guvern să ceară taxa de clawback înapoi pe ultimii 6 ani, fiindcă, nu-i așa, ea nu se mai justifică în aceste condiții, nu că s-ar fi justificat atunci când a fost inițiată”.

Taxa clawback este una dintre cele mai mari mizerii fiscale puse în aplicare de Guvernul Romaniei, o taxă parafiscală pe care Statul Român a introdus-o în anul 2009 și pe care a rafinat-o prin ordonanța de urgență nr. 77/2011 într-un context economic defavorabil, urmând unei crize financiare majore, când se căutau soluții pentru finantarea costurilor pentru sănătate publică.

Aceasta presupune plata trimestrială de către toți producătorii de medicamente a unui procent din marginea de profit obținută din comercializarea medicamentelor compensate, care depășește bugetul alocat trimestrial pentru schemele naționale de tratament subvenționate din Fondul National pentru Asigurări Sociale de Sănătate.

De curând, Curtea de Conturi a României a publicat rapoartele referitoare la finanțele publice locale pe anul 2021, întocmite la nivelul fiecărui județ.

De fapt, în fiecare an, Curtea de Conturi constată abateri semnificative și sute de milioane de lei cheltuite ilegal sau decontate pentru servicii peste nivelul maximal prevăzut din lege cont, dar niciodată aceste raporturi cu constatări foarte grave nu s-au dus atât de departe în instanță încât să pună în pericol, așa cum e cazul acum,  una dintre cele mai sensibile industrii din România: industria farmaceutică.