de Mihaela Trif
La câteva zile de la publicarea anchetei despre cum a evoluat populația carnivorelor mari, ministrul Mediului, Tanczos Barna a acceptat un interviu în exclusivitate pentru StrictSecret.ro în care a confirmat datele prezentate de această publicație și ne-a explicat cum celelalte state din Uniunea Europeană refuză să primească din surplusul de populație al urșilor, rezumându-se doar la sfaturi.
Barna zice că Ministerul Mediului a lansat pentru a treia oară o licitație prin care sa contracteze serviciile unei firme care să facă o estimare a populației de urși din România, dat fiind că nu mai există astfel de statistici oficiale încă din 2016.
Ministrul confirmă imprudența cu care Gabriel Păun, promotorul Agent Green, dă lecții de comportament în cazul unei întâlniri om-urs și condamnă ONG-urile pentru blocarea Directivei care vizează vânatul păsărilor, un subiect sensibil aflat acum pe masa Curții Constituționale a României.
Cel mai grav aspect pe care l-am aflat din interviu este că România nu are astăzi stabilită o sumă de despăgubire pentru persoanele rănite, mutilate sau ucise de atacurile animalelor sălbatice. Cu toate acestea, la sfârșitul lunii februarie, ar urma să fie reglementat acest aspect prin despăgubiri morale în bani, cuantumul veniturilor victimei până la vârsta de pensionare și costurile cu serviciile funerare, acolo unde este cazul.
Care sunt planurile de intervenție în cazul lupului sau cormoranului? Cât de eficiente sunt dezbaterile pe modificările legislative? Cum gestionează/au gestionat alte state problemele cu atacurile animalelor sălbatice? Câte de eficientă este comisia care constată pagubele generate de animalele sălbatice și în cât timp acordă Ministerul Mediului sumele stabilite în urma evaluării?
Răspunsurile la aceste întrebări, în interviul următor:
Mihaela Trif: Domnule ministru, nu știu dacă va transmis și domnul Drăgan (n.red expert comunicare Ministerul Mediului) materialul pe care l-am publicat până la urmă sâmbătă. Dacă ați apucat să…
Tanczos Barna: Mi-a Transmis ceva, o postare pe Facebook, cred, pe care am citit-o în diagonală.
Mihaela Trif: Dimpotrivă, ar fi vorba despre o investigație la care am lucrat câteva săptămâni. În mare, investigația mea se contura cu temele pe care vi le-am transmis și pe mail și am urmărit cu interes conferința la care ați participat la Brașov. Nu am fost fizic acolo, dar am urmărit-o online, și am văzut și răspunsul dumneavoastră de la sfârșit, la întrebări, în care spuneați că mai lipsește o piesă din puzzle ca să eliberați aceste derogări pentru vânatul la urși și la lupi. Voiam să discutăm puțin despre această piesă de puzzle, pentru că spuneați dumneavoastră că anul acesta credeți că se va rezolva această piesă de puzzle, în sensul că veți avea un număr real al populației la urși și la lupi.
Tanczos Barna: Numărul de exemplare este estimat tot timpul, în funcție de metodele științifice pe care le aleg specialiștii. Din păcate, o estimare periodică nu s-a mai făcut din 2016 încoace, în urma presiunilor în jurul estimărilor și dezbaterilor care au avut loc în anii trecuți pe metodele științifice, sunt din ce în ce mai puțini specialiști care își asumă răspunderea să facă asemenea evaluări și am întins toate aceste dezbateri într-o extremă care nu face bine nici populației de urs, nici situației care s-a generat și nici planului de management sau strategiei prin care România poate să gestioneze aceste probleme. Am auzit în acea conferință în care s-au monitorizat cei 7 ani, 9 ani, ceva de genul, din 2014 încoace, parcă, am văzut ce s-a întâmplat cu zona analizată cu acest fenomen. Dacă analiza se extinde la nivel național vedem că au fost peste 260 de răniți în atacuri de urs, sute de incidente și au fost 26 de persoane care au decedat, în același timp de la 44 de dosare de pagubă în 2021 am ajuns la 2600…
Ministerul Mediului a lansat a treia licitație pentru estimarea populației urșilor
Mihaela Trif: De acord cu dumneavoastră, dar vă întreb ce faceți acum cu estimarea aceasta cu populația?
Tanczos Barna: Este pusă în desfășurare o licitație. E anunțată licitația pentru contractarea serviciilor și avem pe celelalte fonduri europene de 10 milioane s-a aprobat laboratorul pentru teste genetice și anul acesta încep recoltările de probă, încercând o estimare, evaluare a populației de urs.
Mihaela Trif: Cum a fost concepută această licitație? Cum credeți că se poate realiza această numărătoare?
Tanczos Barna: La fel cum s-a făcut zeci de ani. Nu e niciun subiect, nu e nicio noutate. An de an se făcea o estimare a populației de urs.
Mihaela Trif: Cum?
Tanczos Barna: Aceleași metode. Cum? Științifice, nu sunt eu specialistul, se duc pe anumite locuri de probă, se colectează, se numără urme și cei care au contestat și au spus că nu sunt reale ar trebui să meargă în celelalte state membre să vadă ce se face în celelalte state, pentru că niciodată nimeni nu a făcut identificare și numărare, că nu sunt porci în coteț. Sunt animale sălbatice care sunt în natură. Nu se va putea niciodată număra bob cu bob fiecare urs din România. Este o metodă științifică, care se va aplica peste tot în Europa, se aplică și în România, dacă se acceptă de către cei care au devenit între timp specialiști de lângă tastatură. Prin metodele științifice…
Mihaela Trif: La ce vă referiți ”dacă se acceptă”? la cine vă referiți și la ce vă referiți? Cine ar mai avea un cuvânt de spus în a accepta această metodă?
Tanczos Barna: Cei care au contestat acele evaluări. Nu știu… Ani la rând până în 2016 au fost dezbateri interminabile pe aceste evaluări până când nu s-au mai făcut deloc și până când am ajuns în situația în care crește exponențial numărul de exemplare găsite moarte în urma braconării, în urma prinderii cu lanț, în urma otrăvirii, în urma călcării de către tren. Oamenii încep să-și facă dreptate singuri. Este pericolul cel mai mare! Dacă gradul de anxietate în societate pentru acest animal sălbatic, care este o valoare pentru România, alunecă în zona ilegalului, se scapă problema din mână. Și Ministerul are obligația să păstreze acele cote de intervenție pe care din 2016 încoace de bine, de rău le-am mai acceptat, le-am mai aprobat la 140 de exemplare, măcar pentru a ține un echilibru până când se începe, se fac aceste evaluări.
Mihaela Trif: Dar nu este menținut un echilibru la 100 de exemplare, la 140 de exemplare.
Tanczos Barna: Este de intervenție legală. Ăsta este echilibrul. Măcar să se poată interveni legal, pentru că, în caz contrar, se va interveni ilegal prin metode periculoase prin care oamenii încearcă să-și protejeze viața și stâna și bunurile pe care le-au creeat.
Mihaela Trif: În septembrie, probabil…
Tanczos Barna: Este o metodă de intervenție legală care s-a aplicat și se aplică în toată Europa. Comisia Europeană nu a spus niciodată că nu se poate aproba intervenția asupra populației de urs.
Mihaela Trif: Și totuși, dumneavoastră în septembrie probabil o să faceți doi ani de mandat și încă nu ați soluționat eliberarea într-un mod regulat a acestor derogări, decât cele în caz de intervenție, care par să fie tot mai multe și ineficiente față de numărul de atacuri, după cum ați văzut și dumneavoastră la conferință. Nu există nicio metodă prin care să urgentați și să veniți cu un plan concret ”yesterday”(ieri), practic.
Tanczos Barna: Yesterday nu se poate. Se poate mâine sau poimâine, se poate după ce avem evaluarea populației dacă vorbim de acele cote de vânătoare pe care înțeleg că le doriți. Da, dacă cineva dorește cote de vânătoare va trebui să aștepte până avem evaluarea populației, ori cu metoda a evaluării genetice, care o să dureze un an de zile, ori pe acele metode științifice care se făceau în fiecare primăvară. Anul trecut am avut două licitații la care până la urmă nu a venit nicio ofertă care să poată fie evaluată și să putem să semnăm contractul. Am avut, am lansat prima licitație în februarie, încă nu făcusem nici măcar un an de mandat, făcusem o lună de mandat, și am lansat această licitație la care nu am primit o ofertă din care să rezulte un contract de prestări servicii. După ce acele proceduri s-au terminat am lansat o a doua procedură, la care în august iar nu am primit o ofertă din care să rezulte un contract, o lansăm… am lansat-o imediat, în decembrie, parcă, a treia procedură, sper să terminăm cu un contract de data asta.
Mihaela Trif: Și de ce credeți că nu reușește această licitație?
Tanczos Barna: Pentru că nu își asumă nimeni circul care se generează în urma acestei evaluări, cel puțin până acuma, până nu a venit Ministerul și nu a spus că este nevoie de intervenție umană pentru a gestiona situația în mod durabil și în mod avantajos pentru această specie. Specia o să fie într-o situație foarte, foarte delicată, dacă măsurile de intervenție o să fie din partea fermierilor fără a avea posibilitatea de a interveni legal și corect și etic.
Statele din întreaga Europă refuză să sară în ajutor
Mihaela Trif: Am înțeles că s-au întreprins măsuri prin care ați invitat și ați cerut ajutorul altor state, care să primească populație de urși din România, dat fiind că noi, un singur stat, după cum am aflat și din conferința de la Brașov, găzduim 60% din populație.
Tanczos Barna: Din partea celorlalte state membre primim doar sfaturi, nu am primit niciodată niciun răspuns pozitiv la oferta noastră de a transfera în acele state membre exemplare de urs.
Mihaela Trif: De ce?
Tanczos Barna: Pentru că nu vor. Punct. Nu vor.
Mihaela Trif: Ce sfaturi vă dădeau?
Tanczos Barna: Poftim?
Mihaela Trif: Ce sfaturi primeați?
Tanczos Barna: Să gestionăm corect populația de urs conform Legii și conform Directivei (n.red Directiva Habitat). Nu dorește nici Germania, nici Franța, nici Austria, nici celelalte state, nici Elveția, bine – Elveția nu e stat membru, dar nimeni nu dorește exemplare de urs. Cei care au, au o problemă din ce în ce mai mare cu creșterea populației indiferent dacă vorbim de Suedia, de Finlanda, de Slovenia, de Polonia, peste tot există această problemă a creșterii treptate a populației de urs și odată cu creșterea populației vin și problemele. Și cei care nu au, au împușcat ultimul exemplar acum 90 de ani sau acum 100 de ani, nu mai vor să vadă picior de urs pe teritoriul statului respectiv.
Mihaela Trif: Ultima întrebare legată de urși, ca să înțeleg bine, în afară de această procedură demarată de licitație, dumneavoastră nu puteți să demarați nicio măsură mai rapidă decât aceste derogări pentru 140 de urși pe an, aproximativ?
Tanczos Barna: O să emitem un Ordin de Ministru în consultare publică, probabil săptămâna aceasta, și în baza acestui studiu pe care l-am așteptat și l-am finalizat săptămâna trecută. Vom emite un proiect de Ordin de Ministru pentru cotele de intervenție așa cum prevede și legea, cotele de intervenție și de prevenție, așa cum prevede legea în momentul de față. Așteptăm rezultatul licitației pe evaluarea populației și derularea procesului de identificare prin măsuri genetice și probabil că într-un an de zile cel târziu vom avea cel mai amplu raport cu privire la populația de urs în comparație cu toate țările membre în Uniunea Europeană, poate și din lume. Dacă în primăvară avem rezultat, dacă în primăvară avem un contract de prestări servicii, de evaluare, probabil în timpul verii, undeva în lun august o să avem și primele concluzii pe baza acestui contract.
Mihaela Trif: Pe care să le concretizați într-o Lege, nu?
Tanczos Barna: Pe care o să le concretizăm într-un act normativ.
Mihaela Trif: Într-o modificare, de fapt.
Tanczos Barna: Nu neapărat Lege, pentru că nu s-au reglementat niciun act la nivel de Lege, dar e un pas uriaș după șase ani de bătut pe loc ar fi un pas uriaș înainte și am avea o imagine clară care se bazează pe evaluare științifică. Noi avem acești indicatori indirect, care dau o imagine în mod indirect.
Mihaela Trif: Și în mod ”indirect” cam câți urși s-ar afla acum în România?
Tanczos Barna: Nu avem numărul… Din aceste… De asta zic, indicatorii nu ne dau numărul de exemplare, nici numărul de apeluri la 112, nici numărul pagubelor, nici valoarea pagubelor, nici numărul de oameni decedați, nici numărul de oameni atacați. Sunt doar indicatori care arată amploarea fenomenului, amploarea problemelor, care este în creștere până la un anumit salt exponențial. Dar niciun indicator dintre cei menționați nu ne dă o cifră, o estimare a populației. De asta avem nevoie neapărat de estimarea populației care se raportează și la comisie, care an de an se raporta la Bruxelles, la direcția de specialitate de biodiversitate.
Problemele cu lupii și alte specii, în dezbatere în Parlamentul European
Mihaela Trif: Bun. Cu celelalte trei specii mediatizate, ca să zic așa, lupul, cormoranul, gâștele sălbatice, care sunt planurile de intervenție și aici?
Tanczos Barna: Lupul face obiectul unei dezbateri ample și în Parlamentul European. Este în curs de elaborare un raport cu privire la problemele generate de lup în Italia, Franța, Austria, state membre care se confruntă cu probleme din ce în ce mai mari…
Mihaela Trif: Am intrat și noi în dezbatere?
Tanczos Barna: Și noi, da. Și noi. Noi am propus ca în acea dezbatere și acest raport să fie cuprins și ursul, carnivorul mare care generează foarte multe probleme în trei, patru, poate cinci state membre. În cazul lupului există în continuare posibilitatea intervenției și s-au și dat destul de multe derogări pentru intervenție. La lup problema este mult mai complicată.
Mihaela Trif: Dați-mi o cifră aproximativă pe anul trecut? Cam câte derogări?
Tanczos Barna: O să vă dau un mesaj.
Mihaela Trif: Nu îmi trebuia chiar exact, doar aproximativ. Să ne facem o imagine. Vă rog, continuați.
Tanczos Barna: La lup problema intervenției este mai complicată pentru că este un carnivor care se recoltează mult mai greu și care umblă peste trei-patru-cinci județe în două-trei zile, deci este o chestiune mult mai complicată, dar așa cum se vede și în celelalte state membre problema începe să se generalizeze. La cormoran intervenția a fost mult amânată și în momentul de față din feedback-urile pe care le primesc, nu mai este o problemă de „dacă se poate și dacă este legală (n.red intervenția)”, ci azi dacă cineva își permite să angajeze vânători care să alunge măcar cormoranii din zonele de… din zonele piscicole unde fac… generează pagube foarte mari.
Mihaela Trif: Pagubele chiar sunt foarte mari. În interviul pe care l-am realizat în cadrul investigației, domnul Daea povestea că în zona Bihorului s-au închis efectiv…
Tanczos Barna: Nu, au renunțat la activitate pur și simplu. Au renunțat la activitatea piscicolă. Știu de acum patru-cinci ani. Nu eram ministru. Și în zona agricolului, și în alte zone s-a ajuns la închiderea activității economice, pur și simplu.
Întreaga directivă care reglementează vânatul păsărilor sălbatice, blocată la CCR
Mihaela Trif: Și cu gâștele sălbatice?
Tanczos Barna: Cu gâștele sălbatice nu am un raport cu gâște sălbatice, nici nu am primit sesizări cum că ar fi o problemă foarte mare.
Mihaela Trif: Am înțeles că se discută acum la CCR. Se dezbate acum la CCR un proces care ar fi fost câștigat prin care s-ar fi stopat vânătoarea la gâștele sălbatice.
Tanczos Barna: Acolo este un proces pe Legea care permitea cotele de vânătoare la păsări în general. Nu doar la gâște. La păsări în general este o dezbatere anuală deja, care începe cu contestarea Ordinului de Ministru în instanță, suspendarea Ordinului de Ministru în instanță, nu pot să mai intervin nici asupra ciorilor care fac imposibilă plimbarea prin parc, într-un oraș cum este de exemplu Satu Mare. Nu mai poți să intervi nici la acele specii care sunt dăunătoare, nu pot să intervin nici la ciocârlie, așa este, nici la două trei specii controversate în ceea ce privește utilitatea sau necesitatea vânătorii în cazul speciilor respective. Deci asta NU este o soluție să ataci tot ordinul ca să nu mai fie permis să se vâneze una sau două specii. Dar asta s-a ales ca și cale de atac de către ONG-uri. Și anul acesta iarăși suntem în această situație de imposibilitate. Dacă la CCR se rezolvă problema și CCR-ul respinge contestația, atunci se va ajunge la vânătoare care se va baza pe Lege, dacă Legea pică la Curtea Constituțională se revine iarăși la Ordin de Ministru, după care începe iarăși demersul în instanță pe contencios administrativ.
Zero despăgubiri pentru persoanele rănite sau pentru rudele celor ucise de animale sălbatice
Mihaela Trif: O altă chestiune pe care ați auzit-o și a Brașov avea legătură cu aceste comisii de evaluare și cu faptul că foarte multe persoane nici nu se mai adresează comisiilor de evaluare. Știți, vorbea domnul Jurj că nu mai coboară până la primărie (n.red păgubitul aflat în vârful muntelui), birocrația este foarte mare, evaluarea niciodată nu atinge realmente paguba. Faceți un exercițiu cu mine: dacă mâine, tatăl meu este omorât de urs care este cuantumul de despăgubire pentru viața lui?
Tanczos Barna: Este o despăgubire morală care este egală cu salariul până la vârsta de pensionare și acoperirea tuturor costurilor de înmormântare. Avem Ordinul de Ministru în dezbatere publică, dacă nu mă înșel, pe aceste despăgubiri prevăzute de Lege.
Mihaela Trif: Adică, încă NU este implementată această măsură?
Tanczos Barna: NU este. Am cerut colegilor o procedură care s-a elaborat în comun cu câțiva specialiști în asigurări de viață, că acolo lucrurile sunt mai complicate la accidente de muncă, la incapacitate temporară de muncă, la Doamne Ferește deces, dar la sfârșitul LUNII FEBRUARIE cu siguranță Ordinul va fi aprobat și va fi posibilă și despăgubirea persoanelor care au fost atacate de urs. Se reglementează acolo și suportarea pagubelor generate de aceste exemplare, în urma lovirii lor pe drumurile naționale, județene, drumurile publice. Pentru că NICI această problemă nu era rezolvată. În ceea ce privește comisiile de evaluare a pagubelor în agricultură, nu este un sistem care să îmi placă foarte mult. E un sistem care se bazează pe foarte multă subiectivitate. Adică vine o comisie formată din funcționari publici care estimează gradul de afectare al culturii de porumb, de exemplu, la un moment dat.
Mihaela Trif: La fel și la oi. Și pagubele la oi sunt la fel calculate, tot subiectiv.
Tanczos Barna: Da. Vine de la primărie, de la Mediu și așa mai departe și spun că e de 60%, că e de 70%, de nu știu cât la sută. Are o doză de subiectivism acolo pentru că niciunul dintre ei nu este specialist, dar momentan nu există un sistem mai bun. Deci este pe de-o parte această procedură de evaluare, într-adevăr, în anumite zone, de la stâni nu se mai coboară pentru a convoca echipa de evaluare a pagubei, leșul nu se mai găsește. Nu se mai știe unde au dus lupul sau ursul exemplarul acela de oaie, de capră, de vacă, de ce o fi dar tributul pe care îl plătesc ciobanii este la un anumit nivel acceptat. Ori ci se întâmplă la stână, ori pe munte cu oile, se știe că omul pierde două-trei cinci datorită animalelor sălbatice. Problemele apar acolo unde limitele acestea acceptate în urma experienței de sute de ani în această activitate pastorală sunt depășite. Acolo unde limitele sunt depășite, probabil că la nivel individual sau la nivel de comunitate apar soluțiile despre care am vorbit la început. Ce am făcut noi? Am făcut o bază de date, un sistem public unde fiecare beneficiază de despăgubire, poate să-și consulte dosarul să vadă în ce stadiu se află, ele sunt încă toate pe site-ul Ministerului. Sunt mii de dosare încărcate acolo. Am PLĂTIT la zi toate despăgubirile, deci astăzi Ministerul nu are datorii… cred… către fermieri. Toate dosarele care au fost evaluate și care au fost aprobate au fost plătite, deci nu s-a mai văzut o situație de genul acesta.
Mihaela Trif: Când spuneți că ați ajuns la zi?
Tanczos Barna: Eu recomand să se meargă să se depună, chiar dacă procedura este mai anevoioasă. Dacă nu vor vorbi despre aceste probleme ele nu vor rezista. Deci trebuie mers și anunțată paguba.
Mihaela Trif: Și când spuneați că ați ajuns la zi?
Tanczos Barna: Sunt la zi. Când am ajuns? În decembrie-ianuare.
Mihaela Trif: De exemplu, acum am avut un caz tot așa, lângă Alba, unde a fost vorba despre un atac al urșilor la stupii de albine, în martie anul trecut și plata s-a făcut acum doar, după un an de zile de la comisia de constatare. Atât de mult era…
Tanczos Barna: Da, am făcut presiuni și la nivel de Garda Forestieră, la nivel de autorități subordonate ministerului, să centralizeze, să analizeze, să aprobe, să încarce în baza de date, să trimită la Minister, să plătim. Deci în momentul de față niciun dosar care a fost depus nu este mai vechi de două luni de zile. Sunt sigur că cele care sunt depuse în octombrie sunt PLĂTITE.
Șase ani fără intervenții legale
Tanczos Barna: Problema noastră este că ani de zile nu au intervenit specialiștii în urși și dacă ați văzut studiul acela sociologic, atunci după Artur, unde ziceau 90% că nu cunosc vânători, 90 și ce va la sută spuneau că nu cunosc legislația de vânătoare și tot 90 și ceva la sută spuneau că ei știu sigur că împușcarea ursului respectiv a fost ILEGALĂ și că n-ar trebui să facă nimeni nimic la urs, să protejeze ursul și ursul să fie sănătos. Plus aceste isterii naționale generate de unii și alții și se formează această situație, această stare de spirit în care miniștrii efectiv nu au avut curajul să facă nimic. Am uitat să vă spun, dar știți ordonanța cu intervenția imediată, dar rezolvăm problema.
Mihaela Trif: Am văzut și dezbaterile de după în care anunțau că acea ordonanță este efectiv permisie pentru vânatul ilegal al urșilor, fără să….
Tanczos Barna: Deci când le spun, spun că vor să împuște urși nevinovați. Deci prima dată ce înseamnă URȘI NEVINOVAȚI? Unde am ajuns de ne certăm pe caracteristici umane la animalul sălbatic care nu gândește, nu este rațional, acționează din instinct. Urs vinovat sau nevinovat nu există. Există urs care s-a speriat (neinteligibil) sau a vrut să își protejeze puiul și l-a atacat și l-a omorât. Nu este vinovat sau nevinovat. După care, ei vin și spun că ordonanța aceea= vânătoare ilegală. Păi e călare pe om și se dă voie să fie împușcat. Îi dă voie paznicul de vânătoare să-l împuște, domnule, să-l salveze pe om.
Ministrul mediului despre Gabriel Păun: „El în acest domeniu a făcut cel mai mult rău”
Mihaela Trif: În perioada de research chiar am introdus la sfârșitul materialului un fragment din interviul pe care Gabriel Păun l-a dat la RFI, în care explica, că el s-a întâlnit cu o ursoaică cu pui în pădure și că a știut cum să se comporte: a bătut de două ori din palme ca ursul să își dea seama de prezență străină și ursoaica a fugit de el. Și zicea că noi toți ar trebuie să știm cum să ne comportăm cu ursul. Mi s-a părut atât de imprudent să poți să spui asta pe un post național, el fiind unul dintre cei mai influenceri în domeniul acesta al Mediului.
Tanczos Barna: El a făcut cel mai mult rău. El în acest domeniu a făcut cel mai mult rău. Cu subiect și predicat, pentru că lasă impresia că această problemă se poate rezolva bătând din palme, așa cum spune el. Te vezi cu ursul în pădure, bați de două ori din palme și vine zâna bună și a plecat acasă. Și este un inconștient cras.
Mihaela Trif: Și, din păcate, nu e singurul.
Tanczos Barna: Da, sunt mulți. Și dacă mă duc pe la sloveni ei spun același lucru. Că trebuie pe furiș să aprobe legi pentru a mai împușca 100 de exemplare pentru că nu se mai poate. Dacă mergem la finlandezi, ei nu mai știu ce să facă, au în anumite zone creștere cu 20% din populație. Și noi trebuie să facem o zonare. Asta este cel mai important. Pentru că problemele nu sunt la fel în toate zonele. Sunt probleme unde sunt zone unde problemele au fost rezolvate. Nu există urs! Zona Caraș-ului nu e nicio problemă. Zona Bacău, partea de est din Carpații Orientali. De la Vrancea până la Neamț, până sus, nu e nicio problemă.
Mihaela Trif: Și cum credeți că s-au rezolvat lucrurile acolo, că am înțeles că nicio relocare nu a fost de succes?
Tanczos Barna: Cu otrăvire. Cu otrăvire. Și gata.
Asociatia Proprietarilor de Terenuri din Zona Zetea, Zetea 272, Jud Harghita CUI 26153601 benke@odorhei.astral.ro 0723330738
Nr. 9/25.02.2022
ASOCIATIA DE VANATOARE SI PESCUIT SPORTIV ZETELAKA ES TARSAI
Sediul: Zetea, nr 272, Judetul Harghita, Tel /Fax: 0266-241 055, 0757350457, 0723330738 benke@odorhei.astral.ro office@vadasztarsulat.ro
CUI: 25315527, Licenta nr.: 171 emis cu nr MAPDR 253270/26.05.2009
nr. 1/25.02.2022
Motto: ` GUVERNELE ROMANIEI PERICLITEAZA VIATA OAMENILOR DAR SI A URSILOR 2016- 2021!`
APEL CATRE MINISTERUL MEDIULUI APELOR SI PADURILOR
1. Situatia generala
• Grava tensiune socială apărută din 2016, după refuzurile repetate ale Ministerului Mediului de a emite Ordinul de derogare de prevenţie asupra carnivorelor mari din România (s-au emis doar 2 ordine in 2017 si 2019 de intervenţie a câte 140 de exemplare de ursi problema, care sunt ordine reactive, birocratice, fug dupa problema si nu rezolvă cauza problemei); de atunci, din 2019 pana in prezent, s au emis 50 de autorizatii la ursii agresivi, prin Monitorul Oficial, la fel reactive
• Gravele atacuri ale urşilor, care se produc zilnic asupra oamenilor, animalelor domestice şi asupra culturilor agricole;
• Stoparea totală a intervenţiilor preventive asupra populaţiilor de urs şi lup, cu luarea în considerare a concluziilor specialiştilor noştri (comunicate şi Academiei Române) cu privire la:
– schimbarea etologiei speciilor de carnivore mari, care pierd în timp frica instinctivă faţă de om, deja dovedită prin cazurile recente concrete de înmulţire a cazurilor de atacuri ale urşilor asupra oamenilor şi proprietăţilor acestora;
– dispariţia toleranţei populaţiei locale faţă de aceste carnivore mari, ceea ce conduce la luarea de măsuri de retaliere faţă de carnivorele mari strict protejate de lege; localnicii ucid ursii prin otrava, laturi, etc.,
– recurgerea comunităţilor locale deţinătoare de bovine şi ovine la metode proprii de apărare şi ucidere a urşilor;
– paza efectuată de către gestionarii fondurilor cinegetice pe termen scurt va include inerent în continuare şi carnivorele mari, însă această activitate va fi tot mai grea şi chiar imposibil de efectuat;
– prejudiciul plătibil la stat în cazul uciderii de către om a unui urs este de 40.000 EUR;
– prejudiciul plătit de către Stat în cazul uciderii, mutilării, schilodirii etc. a omului de către urs este 0 EUR, ceea ce este de neacceptat.
2. Legi şi ordine în domeniu după cum urmează:
– Legea nr. 148/2018 privind modificarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice
„Art. 38 alin. (1) …autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului stabileşte, anual şi ori de cate ori este nevoie, derogări, cu condiţia să nu existe o alternativă acceptabilă, iar măsurile derogatorii să nu fie în detrimentul menţinerii populaţiilor speciilor respective într-o stare de conservare favorabilă……” (adică să se emită cote anuale de intervenţie pentru specia urs şi lup).
– Ordinul viceprim – ministrului, ministrului mediului nr. 625/2018 privind aprobarea Planului Naţional pentru conservarea populaţiei de urs brun din România
Monitor Oficial al României Nr. 549 bis
Care precizează: pag. 37/68: În actualul context naţional, starea de conservare a speciei de urs brun este favorabilă, trendul populaţiei este în creştere, nivelul pagubelor şi a conflictelor este în creştere, iar acceptanta speciei în comunităţile rurale şi în unele zone turistice de interes naţional este în scădere. În acest context se impune ca vânătoarea sa fie un instrument de management, care să menţină mărimea populaţiei de urs brun la un nivel optim, acceptat de specialiştii în domeniul cinegetic şi de comunităţile rurale şi urbane.
Pag. 20/68: Pct. 4.1. pct. c – EXTRAS: mărimea optimă a populaţiei de urs brun din punct de vedere ecologic, social şi economic, este de aprox. 4000 exemplare pe 71840 km2.
Pag. 33/68: Pct. (2) – EXTRAS: Zone de management durabil
Pag. 34/68: Pct. (2) Zone de management durabil – pct. c) – EXTRAS: reglarea densităţilor efectivelor de urs brun prin acţiuni de vânătoare.
Nivelul maxim şi modul de intervenţie în populaţia de urs brun prin vânătoare în zona de management durabil se determină în urma studiilor anuale bazate pe monitorizări permanente/anuale la nivel naţional, bazate pe datele primare de prezenta colectate de pe fondurile cinegetic. si emiterea de cote de preventie la URS si LUP!
Pag. 39/68: Pct. 4.1. – În cazul recoltării sau capturării exemplarelor din specia urs brun aflate în mediul natural, în oricare din stadiile ciclului lor biologic, se acorda un număr de exemplare din specia urs brun, pentru un nivel maxim de intervenţie, stabilită până la nivelul sporului natural, care se repartizează pe judeţe şi gestionari de pe fondurilor cinegetice, pe baza studiilor de specialitate.
Precizarea necesara a emitentului APELULUI: Exista si STUDII ANUALE dar si STUDIU APROBAT DE MINISTER IN 2016! Ministerul in mod ilegal nu doreste sa emita Ordin de preventie, asa cum s a emis inainte de 2016. Nici Directiva habitate nu interzice derogarea.
– Hotărâre Guvernului nr. 468/03.07.2019 pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 616/2015 privind aprobarea finanţării din bugetul Fondului pentru mediu a acţiunilor multianuale necesare programului “Colectarea, prelucrarea şi crearea de mecanisme şi instrumente de promovare a datelor şi informaţiilor necesare întocmirii rapoartelor către Comisia Europeană, Agenţia Europeană de Mediu şi Secretariatele Convenţiilor internaţionale din domeniul protecţiei mediului” desfăşurat în perioada 2015 2020.
Poziţia 57 – Studiu privind estimarea populaţiilor de carnivore mari şi pisică sălbatică din România
S-a alocat suma de 590 mii lei pentru elaborarea ”Studiului privind estimarea populaţiilor de carnivore mari şi pisică sălbatică din România (Ursus arctos și Canis lupus, Lynx lynx şi Felis silvestris) în vederea menţinerii într-o stare favorabilă de conservare şi pentru stabilirea numărului de exemplare din speciile strict protejate pentru care se acordă cotă de intervenție anului 2019 și 2020 (Ursus arctos și Canis lupus)”.
INSASI MINISTERUL A OBSTRUCTIONAT IN 2021 DERULAREA ACESTUI STUDIU- vezi adresele Ministerului nr 231668/22.07.2021 si 231169/20.04.2021 prin care se spune ca ar fi concurenta neloiala din partea reprezentantului gestionarilor fondurilor cinegetice, conform prevederilor legii 11/1991. Anexam adresele in anexa la acest Apel.
Fata de aceasta pozitionare a Ministerului, Legea 407 prevede urmatoarele
LEGE nr. 407 din 9 noiembrie 2006 vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic Art 19
(2^1) Evaluarea populaţiilor din speciile prevăzute în anexa nr. 2 se realizează de către gestionar împreună cu structurile teritoriale ale autorităţii publice centrale care răspunde de protecţia mediului, cu anunţarea prealabilă a reprezentanţilor administratorului faunei cinegetice şi administratorilor sau custozilor ariilor naturale protejate, după caz.
ANEXA 2 Valoarea de despăgubire în cazul unor fapte ilicite pentru speciile la care vânarea este interzisă
Nr crt Denumirea Valoarea de despagubire in EUR
A Mamifere
8 Ursul (Ursus arctos) 40.000
Estimare = Evaluare
– LEGEA nr. 13 din 9 ianuarie 2020 Administrarea şi gestionarea faunei cinegetice a României (la 24-07-2015 Titlul Cap. II a fost modificat de pct. 4 al art. I din LEGEA nr. 149 din 16 iunie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 453 din 24 iunie 2015.) ART. 6. (1) Principalele atribuţii ale administratorului faunei cinegetice sunt următoarele: f^1) acordă nivel de intervenţie şi prevenţie anual, pentru prevenirea pagubelor şi accidentelor la speciile din anexa nr. 2; nivelul prevenţiei se aprobă până cel târziu pe data de 15 mai a fiecărui an.
Potrivit art. 4 (1) Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la o lună la un an sau cu amendă nerespectarea prevederilor art. 6 alin. (1) lit. f^1) şi art. 39 alin. (1) lit. g) şi z) (la 13-01-2020 Alineatul (1) din Articolul 43 , Capitolul V a fost modificat de Punctul 17, Articolul I din LEGEA nr. 13 din 9 ianuarie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 14 din 10 ianuarie 2020).
– ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 81 din 21 iulie 2021 privind aprobarea metodelor de intervenție imediată pentru prevenirea și combaterea atacurilor exemplarelor de urs brun asupra persoanelor și bunurilor acestora, în intravilanul localităților NU REZOLVA CAUZA PROBLEMEI SI SE APLICA DOAR IN INTRAVILAN. PENTRU A REZOLVA CAUZA PROBLEMEI, ADICA REDUCEREA SUPRAPOPULATIEI DE URSI, TREBUIE SA SE INTERVINA CU VANATOARE IN EXTRAVILAN, ADICA IN PADURE.
3. Situatia sintetica a ursului brun din Romania incepand cu 2010
Mentionam ca dupa 2016, am adunat si numarul sporului natural anual care este de 500 de exemplare si am scazut cota sau ursii accidentati.
Se observa ca dupa 2016, numarul pagubelor s au triplat, iar numarul atacurilor ursilor asupra oamenilor a crescut exponential.
Anul Nr. urși Nr. cotă Nr. urşi accidentaţi rutier Valoarea pagubelor cauzate de urși EUR Nr. atacurilor de urși asupra omului Nr. oameni uciși de urs
2010 5000 320 No data No data 4 0
2011 5300 349 No data No data 8 0
2012 5633 365 No data 19.900 11 2
2013 5600 436 No data 46.700 10 1
2014 5800 483 No data 184.900 18 0
2015 6500 479 No data 168.500 13 0
2016 6800 0 11 213.700 20 0
2017 7300 140 29 626.600 34 1
2018 7800 0 44 509.000 31 0
2019 8300 140 70 924.000 38 8
2020 8590 0 50 1.000.000 40 0
2021 9067 50 150 3.000.000 40 4
Sursa: Institutul de Cercetari si Amenajari Silvice din Brasov si Ministerul Mediului si Padurilor.
Anexăm tabelul cu situaţia omuciderilor cauzate de urşi din Romania în anul 2019- pana la 1 Decembrie
Nr. Data Judeţul Victima Observaţii
1. 22 martie 2019 Harghita Bărbat 35 de ani, ucis de ursoaică Muncitor forestier
2. 6 mai 2019 Vrancea Bărbat 70 de ani, ucis de urs mascul Pe teren agricol
3. 2 iunie 2019 Bistriţa Bărbat 47 de ani, ucis de urs mascul, capul omului parţial mâncat de urs Cioban
4. 8 iunie 2019 Braşov Bărbat, ucis de urs Pompier, mâncat de urs
5 15 august 2019 Prahova Barbat ucis de urs in propria gradina
6. 13 oct. 2019 Mureş Bărbat 62 de ani, ucis de ursoaică Pescar, langă râul Tarnava Mică, dezmembrat şi parţial mâncat de urs
7. 27 oct. 2019 Bacău Bărbat 47 (Bârsăneşti) ucis de 2 urşi Culegător de ciuperci, faţa omului a fost mancată de urs (capul omului era pe jumatate mâncat)
8 09 noiembrie 2019 Mures Barbat 63, Tarnaveni Mures Cioban la oi, antebratul drept mancat de urs
Tabel cu oamenii atacati de urs in 2021
Nr crt Data Victima, varsta Localitatea, Judetul Imprejurari Gradul vatamarii Observatie
1 17.12.2020 Barbat Hunedoara grav
2 12.04.2021 Barbat, 36 Azuga, PH Jogging pe munte decedat Sportiv de performanta
3 18.05.2021 Barbat, 49 Joseni HR Pe faneata muscat
4 01.06.2021 Barbat, Fagaras, BV Pe teren agricol muscat
5 12.06.2021 Femeie, 50 Cavnic, HD Pe teren agricol muscat
6 08.06.2021 Barbat, 49 Sacel, HR Stana Scalpat , grav Pastor
7 20.06.2021 Barbat, 52 Capalnita, HR Pe faneata Muscat grav La cosit
8 26.06.2021 Barbat 35 Sfantu Gheorghe CV Padure Muscat grav langa oras jogging
9 03.07.2021 Barbat 59 Tulghes HR Faneata Scalpat, grav, ochi pierdut Langa sat, intravilan
10 06.07.2021 Copil 8 Ghelinta CV In sat muscat In fata portiii
11 13.07.2021 Barbat, 60 Rarau SV Padure muscat La ciuperci
12 17.07.2021 Barbat 35 Maneciu, PH Stana muscat Pastor
13 18.07.2021 Barbat 30 Pauleni HR Stana muscat
14 24.07.2021 Barbat 26 Bilbor HR Stana decedat Pastor
15 24.07.2021 Barbat 55 Bilbor HR Stana Scalpat grav Pastor
16 25.07.2021 Barbat 70 Gornesti MS Stana decedat Pastor
17 26.07.2021 Barbat 50 Casin HR Stana muscat Pastor
18 28.07.2021 Barbat 41 Frumoasa HR Stana muscat Pastor
19 22.08.2021 Barbat 30 Manastirea Casinu BC Padure Muscat Ciuperci
20 23.08.2021 Barbat 40 Mircesti AG Camp Muscat La culturi
21 29.08.2021 Barbat 25 Voslobeni HR Stana Muscat Pastor
22 30.08.2021 Barbat 40 Miercurea Nirajului MS Teren agricol Muscat grav Agricultor
23 02.09.2021 Barbat 25 Craciunel HR Stana Muscat grav Pastor
24 06.09.2021 Barbat26 Ciceu HR Stana Muscat grav Pastor
25 07.09.2021 Barbat 50 Telega PH Teren agricol Muscat grav, scalpat Agricultor
26 24.09.2021 Barbat 45 Comarnic PH Langa casa Muscat grav, scalpat Agricultor
27 25.09.2021 Barbat 58 Breaza PH In oras Muscat grav, scalpat Agricultor
28 05.10.2021 Femeie 31 Lazarea HR In curtea proprie Muscat Casnica
29 04.10.2021 Barbat 47 Porumbacu SB intravilan Scalpat grav Agricultor
30 08.10.2021 Barbat 38 NT padure zgariat La ciuperci
31 09.10.2021 Barbat 31 Campuri VN intravilan Muscat agricultor
32 09.12.2021 Barbat 38 Campuri VN intravilan Muscat Agricultor
33 09.10.2021 Barbat 69 Campuri VN intravilan muscat agricultor
34 14.10.2021 Barbat 24 Obarsia Closani MH intravilan Muscat brat picioare Apicultor
35 14.10.2021 Barbat 42 Obarsia Closani MH intravilan Muscat brat picioare Apicultor
36 17.10.2021 Barbat 71 Almas NT padure Muscat la cap, brat picioare Vanator
37 24.10.2021 Barbat 50 Arpasu de Sus SB camp Muscat la cap, brat picioare Vanator goana de indepartare
38 05.11.2021 Barbat 33 Bosorod HD Pasune Muscat la cap si fata Cioban
39 01.12.2021 Barbat 63 Frumoasa HR Pasune Muscat la burta, bratul rupt Cioban
40 11.12.2021 Barbat 69 Suseni HR pasune Muscat cap, burta, DECEDAT Detinator cabana
Buna ziua
Foarte bune cele 2 materiale
Eu am tot istoricul si de fapt sunt singurul im proces cu Ministerul pe tema ursului
Pot sa va trimit materialele pe mail
Emailul meu benke@odorhei.astral.ro
Numai bine Benke Iosif
PS Vedeti scrierile mele pe http://www.vadasztarsulat.ro