Ministrul Mediului, dezvăluiri după ancheta Strict Secret: „Toate țările din UE refuză să primească urși de la noi, ne dau doar sfaturi”

de Mihaela Trif

La câteva zile de la publicarea anchetei despre cum a evoluat populația carnivorelor mari, ministrul Mediului, Tanczos Barna a acceptat un interviu în exclusivitate pentru StrictSecret.ro în care a confirmat datele prezentate de această publicație și ne-a explicat cum celelalte state din Uniunea Europeană refuză să primească din surplusul de populație al urșilor, rezumându-se doar la sfaturi. 

Barna zice că Ministerul Mediului a lansat pentru a treia oară o licitație prin care sa contracteze serviciile unei firme care să facă o estimare a populației de urși din România, dat fiind că nu mai există astfel de statistici oficiale încă din 2016. 

Ministrul confirmă imprudența cu care Gabriel Păun, promotorul Agent Green, dă lecții de comportament în cazul unei întâlniri om-urs și condamnă ONG-urile pentru blocarea Directivei care vizează vânatul păsărilor, un subiect sensibil aflat acum pe masa Curții Constituționale a României. 

Cel mai grav aspect pe care l-am aflat din interviu este că România nu are astăzi stabilită o sumă de despăgubire pentru persoanele rănite, mutilate sau ucise de atacurile animalelor sălbatice. Cu toate acestea, la sfârșitul lunii februarie, ar urma să fie reglementat acest aspect prin despăgubiri morale în bani, cuantumul veniturilor victimei până la vârsta de pensionare și costurile cu serviciile funerare, acolo unde este cazul. 

Care sunt planurile de intervenție în cazul lupului sau cormoranului? Cât de eficiente sunt dezbaterile pe modificările legislative? Cum gestionează/au gestionat alte state problemele cu atacurile animalelor sălbatice? Câte de eficientă este comisia care constată pagubele generate de animalele sălbatice și în cât timp acordă Ministerul Mediului sumele stabilite în urma evaluării?

Răspunsurile la aceste întrebări, în interviul următor: 

Mihaela Trif: Domnule ministru, nu știu dacă va transmis și domnul Drăgan (n.red expert comunicare Ministerul Mediului) materialul pe care l-am publicat până la urmă sâmbătă. Dacă ați apucat să…

Tanczos Barna: Mi-a Transmis ceva, o postare pe Facebook, cred, pe care am citit-o în diagonală. 

Mihaela Trif: Dimpotrivă, ar fi vorba despre o investigație la care am lucrat câteva săptămâni. În mare, investigația mea se contura cu temele pe care vi le-am transmis și pe mail și am urmărit cu interes conferința la care ați participat la Brașov. Nu am fost fizic acolo, dar am urmărit-o online, și am văzut și răspunsul dumneavoastră de la sfârșit, la întrebări, în care spuneați că mai lipsește o piesă din puzzle ca să eliberați aceste derogări pentru vânatul la urși și la lupi. Voiam să discutăm puțin despre această piesă de puzzle, pentru că spuneați dumneavoastră că anul acesta credeți că se va rezolva această piesă de puzzle, în sensul că veți avea un număr real al populației la urși și la lupi. 

Tanczos Barna: Numărul de exemplare este estimat tot timpul, în funcție de metodele științifice pe care le aleg specialiștii. Din păcate, o estimare periodică nu s-a mai făcut din 2016 încoace, în urma presiunilor în jurul estimărilor și dezbaterilor care au avut loc în anii trecuți pe metodele științifice, sunt din ce în ce mai puțini specialiști care își asumă răspunderea să facă asemenea evaluări și am întins toate aceste dezbateri într-o extremă care nu face bine nici populației de urs, nici situației care s-a generat și nici planului de management sau strategiei prin care România poate să gestioneze aceste probleme. Am auzit în acea conferință în care s-au monitorizat cei 7 ani, 9 ani, ceva de genul, din 2014 încoace, parcă, am văzut ce s-a întâmplat cu zona analizată cu acest fenomen. Dacă analiza se extinde la nivel național vedem că au fost peste 260 de răniți în atacuri de urs, sute de incidente și au fost 26 de persoane care au decedat, în același timp de la 44 de dosare de pagubă în 2021 am ajuns la 2600…

Ministerul Mediului a lansat a treia licitație pentru estimarea populației urșilor

Mihaela Trif: De acord cu dumneavoastră, dar vă întreb ce faceți acum cu estimarea aceasta cu populația? 

Tanczos Barna: Este pusă în desfășurare o licitație. E anunțată licitația pentru contractarea serviciilor și avem pe celelalte fonduri europene de 10 milioane s-a aprobat laboratorul pentru teste genetice și anul acesta încep recoltările de probă, încercând o estimare, evaluare a populației de urs. 

Mihaela Trif: Cum a fost concepută această licitație? Cum credeți că se poate realiza această numărătoare? 

Tanczos Barna: La fel cum s-a făcut zeci de ani. Nu e niciun subiect, nu e nicio noutate. An de an se făcea o estimare a populației de urs.

Mihaela Trif: Cum? 

Tanczos Barna: Aceleași metode. Cum? Științifice, nu sunt eu specialistul, se duc pe anumite locuri de probă, se colectează, se numără urme și cei care au contestat și au spus că nu sunt reale ar trebui să meargă în celelalte state membre să vadă ce se face în celelalte state, pentru că niciodată nimeni nu a făcut identificare și numărare, că nu sunt porci în coteț. Sunt animale sălbatice care sunt în natură. Nu se va putea niciodată număra bob cu bob fiecare urs din România. Este o metodă științifică, care se va aplica peste tot în Europa, se aplică și în România, dacă se acceptă de către cei care au devenit între timp specialiști de lângă tastatură. Prin metodele științifice…

Mihaela Trif: La ce vă referiți ”dacă se acceptă”? la cine vă referiți și la ce vă referiți? Cine ar mai avea un cuvânt de spus în a accepta această metodă?

Tanczos Barna: Cei care au contestat acele evaluări. Nu știu… Ani la rând până în 2016 au fost dezbateri interminabile pe aceste evaluări până când nu s-au mai făcut deloc și până când am ajuns în situația în care crește exponențial numărul de exemplare găsite moarte în urma braconării, în urma prinderii cu lanț, în urma otrăvirii, în urma călcării de către tren. Oamenii încep să-și facă dreptate singuri. Este pericolul cel mai mare! Dacă gradul de anxietate în societate pentru acest animal sălbatic, care este o valoare pentru România, alunecă în zona ilegalului, se scapă problema din mână. Și Ministerul are obligația să păstreze acele cote de intervenție pe care din 2016 încoace de bine, de rău le-am mai acceptat, le-am mai aprobat la 140 de exemplare, măcar pentru a ține un echilibru până când se începe, se fac aceste evaluări.

Mihaela Trif: Dar nu este menținut un echilibru la 100 de exemplare, la 140 de exemplare.

Tanczos Barna: Este de intervenție legală. Ăsta este echilibrul. Măcar să se poată interveni legal, pentru că, în caz contrar, se va interveni ilegal prin metode periculoase prin care oamenii încearcă să-și protejeze viața și stâna și bunurile pe care le-au creeat.

Mihaela Trif: În septembrie, probabil…

Tanczos Barna: Este o metodă de intervenție legală care s-a aplicat și se aplică în toată Europa. Comisia Europeană nu a spus niciodată că nu se poate aproba intervenția asupra populației de urs. 

Mihaela Trif: Și totuși, dumneavoastră în septembrie probabil o să faceți doi ani de mandat și încă nu ați soluționat eliberarea într-un mod regulat a acestor derogări, decât cele în caz de intervenție, care par să fie tot mai multe și ineficiente față de numărul de atacuri, după cum ați văzut și dumneavoastră la conferință. Nu există nicio metodă prin care să urgentați și să veniți cu un plan concret ”yesterday”(ieri), practic. 

Tanczos Barna: Yesterday nu se poate. Se poate mâine sau poimâine, se poate după ce avem evaluarea populației dacă vorbim de acele cote de vânătoare pe care înțeleg că le doriți. Da, dacă cineva dorește cote de vânătoare va trebui să aștepte până avem evaluarea populației, ori cu metoda a evaluării genetice, care o să dureze un an de zile, ori pe acele metode științifice care se făceau în fiecare primăvară. Anul trecut am avut două licitații la care până la urmă nu a venit nicio ofertă care să poată fie evaluată și să putem să semnăm contractul. Am avut, am lansat prima licitație în februarie, încă nu făcusem nici măcar un an de mandat, făcusem o lună de mandat, și am lansat această licitație la care nu am primit o ofertă din care să rezulte un contract de prestări servicii. După ce acele proceduri s-au terminat am lansat o a doua procedură, la care în august iar nu am primit o ofertă din care să rezulte un contract, o lansăm… am lansat-o imediat, în decembrie, parcă, a treia procedură, sper să terminăm cu un contract de data asta. 

Mihaela Trif: Și de ce credeți că nu reușește această licitație? 

Tanczos Barna: Pentru că nu își asumă nimeni circul care se generează în urma acestei evaluări, cel puțin până acuma, până nu a venit Ministerul și nu a spus că este nevoie de intervenție umană pentru a gestiona situația în mod durabil și în mod avantajos pentru această specie. Specia o să fie într-o situație foarte, foarte delicată, dacă măsurile de intervenție o să fie din partea fermierilor fără a avea posibilitatea de a interveni legal și corect și etic. 

Statele din întreaga Europă refuză să sară în ajutor

Mihaela Trif: Am înțeles că s-au întreprins măsuri prin care ați invitat și ați cerut ajutorul altor state, care să primească populație de urși din România, dat fiind că noi, un singur stat, după cum am aflat și din conferința de la Brașov, găzduim 60% din populație. 

Tanczos Barna: Din partea celorlalte state membre primim doar sfaturi, nu am primit niciodată niciun răspuns pozitiv la oferta noastră de a transfera în acele state membre exemplare de urs. 

Mihaela Trif: De ce? 

Tanczos Barna: Pentru că nu vor. Punct. Nu vor.

Mihaela Trif: Ce sfaturi vă dădeau? 

Tanczos Barna: Poftim?

Mihaela Trif: Ce sfaturi primeați? 

Tanczos Barna: Să gestionăm corect populația de urs conform Legii și conform Directivei (n.red Directiva Habitat). Nu dorește nici Germania, nici Franța, nici Austria, nici celelalte state, nici Elveția, bine – Elveția nu e stat membru, dar nimeni nu dorește exemplare de urs. Cei care au, au o problemă din ce în ce mai mare cu creșterea populației indiferent dacă vorbim de Suedia, de Finlanda, de Slovenia, de Polonia, peste tot există această problemă a creșterii treptate a populației de urs și odată cu creșterea populației vin și problemele. Și cei care nu au, au împușcat ultimul exemplar acum 90 de ani sau acum 100 de ani, nu mai vor să vadă picior de urs pe teritoriul statului respectiv. 

Mihaela Trif: Ultima întrebare legată de urși, ca să înțeleg bine, în afară de această procedură demarată de licitație, dumneavoastră nu puteți să demarați nicio măsură mai rapidă decât aceste derogări pentru 140 de urși pe an, aproximativ? 

Tanczos Barna: O să emitem un Ordin de Ministru în consultare publică, probabil săptămâna aceasta, și în baza acestui studiu pe care l-am așteptat și l-am finalizat săptămâna trecută. Vom emite un proiect de Ordin de Ministru pentru cotele de intervenție așa cum prevede și legea, cotele de intervenție și de prevenție, așa cum prevede legea în momentul de față. Așteptăm rezultatul licitației pe evaluarea populației și derularea procesului de identificare prin măsuri genetice și probabil că într-un an de zile cel târziu vom avea cel mai amplu raport cu privire la populația de urs în comparație cu toate țările membre în Uniunea Europeană, poate și din lume. Dacă în primăvară avem rezultat, dacă în primăvară avem un contract de prestări servicii, de evaluare, probabil în timpul verii, undeva în lun august o să avem și primele concluzii pe baza acestui contract. 

Mihaela Trif: Pe care să le concretizați într-o Lege, nu?

Tanczos Barna: Pe care o să le concretizăm într-un act normativ.

Mihaela Trif: Într-o modificare, de fapt.

Tanczos Barna: Nu neapărat Lege, pentru că nu s-au reglementat niciun act la nivel de Lege, dar e un pas uriaș după șase ani de bătut pe loc ar fi un pas uriaș înainte și am avea o imagine clară care se bazează pe evaluare științifică. Noi avem acești indicatori indirect, care dau o imagine în mod indirect.

Mihaela Trif: Și în mod ”indirect” cam câți urși s-ar afla acum în România? 

Tanczos Barna: Nu avem numărul… Din aceste… De asta zic, indicatorii nu ne dau numărul de exemplare, nici numărul de apeluri la 112, nici numărul pagubelor, nici valoarea pagubelor, nici numărul de oameni decedați, nici numărul de oameni atacați. Sunt doar indicatori care arată amploarea fenomenului, amploarea problemelor, care este în creștere până la un anumit salt exponențial. Dar niciun indicator dintre cei menționați nu ne dă o cifră, o estimare a populației. De asta avem nevoie neapărat de estimarea populației care se raportează și la comisie, care an de an se raporta la Bruxelles, la direcția de specialitate de biodiversitate. 

Problemele cu lupii și alte specii, în dezbatere în Parlamentul European

Mihaela Trif: Bun. Cu celelalte trei specii mediatizate, ca să zic așa, lupul, cormoranul, gâștele sălbatice, care sunt planurile de intervenție și aici? 

Tanczos Barna: Lupul face obiectul unei dezbateri ample și în Parlamentul European. Este în curs de elaborare un raport cu privire la problemele generate de lup în Italia, Franța, Austria, state membre care se confruntă cu probleme din ce în ce mai mari…

Mihaela Trif: Am intrat și noi în dezbatere? 

Tanczos Barna: Și noi, da. Și noi. Noi am propus ca în acea dezbatere și acest raport să fie cuprins și ursul, carnivorul mare care generează foarte multe probleme în trei, patru, poate cinci state membre. În cazul lupului există în continuare posibilitatea intervenției și s-au și dat destul de multe derogări pentru intervenție. La lup problema este mult mai complicată. 

Mihaela Trif: Dați-mi o cifră aproximativă pe anul trecut? Cam câte derogări?

Tanczos Barna: O să vă dau un mesaj.

Mihaela Trif: Nu îmi trebuia chiar exact, doar aproximativ. Să ne facem o imagine. Vă rog, continuați. 

Tanczos Barna: La lup problema intervenției este mai complicată pentru că este un carnivor care se recoltează mult mai greu și care umblă peste trei-patru-cinci județe în două-trei zile, deci este o chestiune mult mai complicată, dar așa cum se vede și în celelalte state membre problema începe să se generalizeze. La cormoran intervenția a fost mult amânată și în momentul de față din feedback-urile pe care le primesc, nu mai este o problemă de „dacă se poate și dacă este legală (n.red intervenția)”, ci azi dacă cineva își permite să angajeze vânători care să alunge măcar cormoranii din zonele de… din zonele piscicole unde fac… generează pagube foarte mari. 

Mihaela Trif: Pagubele chiar sunt foarte mari. În interviul pe care l-am realizat în cadrul investigației, domnul Daea povestea că în zona Bihorului s-au închis efectiv… 

Tanczos Barna: Nu, au renunțat la activitate pur și simplu. Au renunțat la activitatea piscicolă. Știu de acum patru-cinci ani. Nu eram ministru. Și în zona agricolului, și în alte zone s-a ajuns la închiderea activității economice, pur și simplu. 

Întreaga directivă care reglementează vânatul păsărilor sălbatice, blocată la CCR

Mihaela Trif: Și cu gâștele sălbatice?

Tanczos Barna: Cu gâștele sălbatice nu am un raport cu gâște sălbatice, nici nu am primit sesizări cum că ar fi o problemă foarte mare. 

Mihaela Trif: Am înțeles că se discută acum la CCR. Se dezbate acum la CCR un proces care ar fi fost câștigat prin care s-ar fi stopat vânătoarea la gâștele sălbatice.

Tanczos Barna: Acolo este un proces pe Legea care permitea cotele de vânătoare la păsări în general. Nu doar la gâște. La păsări în general este o dezbatere anuală deja, care începe cu contestarea Ordinului de Ministru în instanță, suspendarea Ordinului de Ministru în instanță, nu pot să mai intervin nici asupra ciorilor care fac imposibilă plimbarea prin parc, într-un oraș cum este de exemplu Satu Mare. Nu mai poți să intervi nici la acele specii care sunt dăunătoare, nu pot să intervin nici la ciocârlie, așa este, nici la două trei specii controversate în ceea ce privește utilitatea sau necesitatea vânătorii în cazul speciilor respective. Deci asta NU este o soluție să ataci tot ordinul ca să nu mai fie permis să se vâneze una sau două specii. Dar asta s-a ales ca și cale de atac de către ONG-uri. Și anul acesta iarăși suntem în această situație de imposibilitate. Dacă la CCR se rezolvă problema și CCR-ul respinge contestația, atunci se va ajunge la vânătoare care se va baza pe Lege, dacă Legea pică la Curtea Constituțională se revine iarăși la Ordin de Ministru, după care începe iarăși demersul în instanță pe contencios administrativ. 

Zero despăgubiri pentru persoanele rănite sau pentru rudele celor ucise de animale sălbatice

Mihaela Trif: O altă chestiune pe care ați auzit-o și a Brașov avea legătură cu aceste comisii de evaluare și cu faptul că foarte multe persoane nici nu se mai adresează comisiilor de evaluare. Știți, vorbea domnul Jurj că nu mai coboară până la primărie (n.red păgubitul aflat în vârful muntelui), birocrația este foarte mare, evaluarea niciodată nu atinge realmente paguba. Faceți un exercițiu cu mine: dacă mâine, tatăl meu este omorât de urs care este cuantumul de despăgubire pentru viața lui? 

Tanczos Barna: Este o despăgubire morală care este egală cu salariul până la vârsta de pensionare și acoperirea tuturor costurilor de înmormântare. Avem Ordinul de Ministru în dezbatere publică, dacă nu mă înșel, pe aceste despăgubiri prevăzute de Lege. 

Mihaela Trif: Adică, încă NU este implementată această măsură? 

Tanczos Barna: NU este. Am cerut colegilor o procedură care s-a elaborat în comun cu câțiva specialiști în asigurări de viață, că acolo lucrurile sunt mai complicate la accidente de muncă, la incapacitate temporară de muncă, la Doamne Ferește deces, dar la sfârșitul LUNII FEBRUARIE cu siguranță Ordinul va fi aprobat și va fi posibilă și despăgubirea persoanelor care au fost atacate de urs. Se reglementează acolo și suportarea pagubelor generate de aceste exemplare, în urma lovirii lor pe drumurile naționale, județene, drumurile publice. Pentru că NICI această problemă nu era rezolvată. În ceea ce privește comisiile de evaluare a pagubelor în agricultură, nu este un sistem care să îmi placă foarte mult. E un sistem care se bazează pe foarte multă subiectivitate. Adică vine o comisie formată din funcționari publici care estimează gradul de afectare al culturii de porumb, de exemplu, la un moment dat.

Mihaela Trif: La fel și la oi. Și pagubele la oi sunt la fel calculate, tot subiectiv.

Tanczos Barna: Da. Vine de la primărie, de la Mediu și așa mai departe și spun că e de 60%, că e de 70%, de nu știu cât la sută. Are o doză de subiectivism acolo pentru că niciunul dintre ei nu este specialist, dar momentan nu există un sistem mai bun. Deci este pe de-o parte această procedură de evaluare, într-adevăr, în anumite zone, de la stâni nu se mai coboară pentru a convoca echipa de evaluare a pagubei, leșul nu se mai găsește. Nu se mai știe unde au dus lupul sau ursul exemplarul acela de oaie, de capră, de vacă, de ce o fi dar tributul pe care îl plătesc ciobanii este la un anumit nivel acceptat. Ori ci se întâmplă la stână, ori pe munte cu oile, se știe că omul pierde două-trei cinci datorită animalelor sălbatice. Problemele apar acolo unde limitele acestea acceptate în urma experienței de sute de ani în această activitate pastorală sunt depășite. Acolo unde limitele sunt depășite, probabil că la nivel individual sau la nivel de comunitate apar soluțiile despre care am vorbit la început. Ce am făcut noi? Am făcut o bază de date, un sistem public unde fiecare beneficiază de despăgubire, poate să-și consulte dosarul să vadă în ce stadiu se află, ele sunt încă toate pe site-ul Ministerului. Sunt mii de dosare încărcate acolo. Am PLĂTIT la zi toate despăgubirile, deci astăzi Ministerul nu are datorii… cred… către fermieri. Toate dosarele care au fost evaluate și care au fost aprobate au fost plătite, deci nu s-a mai văzut o situație de genul acesta. 

Mihaela Trif: Când spuneți că ați ajuns la zi? 

Tanczos Barna: Eu recomand să se meargă să se depună, chiar dacă procedura este mai anevoioasă. Dacă nu vor vorbi despre aceste probleme ele nu vor rezista. Deci trebuie mers și anunțată paguba. 

Mihaela Trif: Și când spuneați că ați ajuns la zi? 

Tanczos Barna: Sunt la zi. Când am ajuns? În decembrie-ianuare. 

Mihaela Trif: De exemplu, acum am avut un caz tot așa, lângă Alba, unde a fost vorba despre un atac al urșilor la stupii de albine, în martie anul trecut și plata s-a făcut acum doar, după un an de zile de la comisia de constatare. Atât de mult era…

Tanczos Barna: Da, am făcut presiuni și la nivel de Garda Forestieră, la nivel de autorități subordonate ministerului, să centralizeze, să analizeze, să aprobe, să încarce în baza de date, să trimită la Minister, să plătim. Deci în momentul de față niciun dosar care a fost depus nu este mai vechi de două luni de zile. Sunt sigur că cele care sunt depuse în octombrie sunt PLĂTITE. 

Șase ani fără intervenții legale

Tanczos Barna: Problema noastră este că ani de zile nu au intervenit specialiștii în urși și dacă ați văzut studiul acela sociologic, atunci după Artur, unde ziceau 90% că nu cunosc vânători, 90 și ce va la sută spuneau că nu cunosc legislația de vânătoare și tot 90 și ceva la sută spuneau că ei știu sigur că împușcarea ursului respectiv a fost ILEGALĂ și că n-ar trebui să facă nimeni nimic la urs, să protejeze ursul și ursul să fie sănătos. Plus aceste isterii naționale generate de unii și alții și se formează această situație, această stare de spirit în care miniștrii efectiv nu au avut curajul să facă nimic. Am uitat să vă spun, dar știți ordonanța cu intervenția imediată, dar rezolvăm problema. 

Mihaela Trif: Am văzut și dezbaterile de după în care anunțau că acea ordonanță este efectiv permisie pentru vânatul ilegal al urșilor, fără să…. 

Tanczos Barna: Deci când le spun, spun că vor să împuște urși nevinovați. Deci prima dată ce înseamnă URȘI NEVINOVAȚI? Unde am ajuns de ne certăm pe caracteristici umane la animalul sălbatic care nu gândește, nu este rațional, acționează din instinct. Urs vinovat sau nevinovat nu există. Există urs care s-a speriat (neinteligibil) sau a vrut să își protejeze puiul și l-a atacat și l-a omorât. Nu este vinovat sau nevinovat. După care, ei vin și spun că ordonanța aceea= vânătoare ilegală. Păi e călare pe om și se dă voie să fie împușcat. Îi dă voie paznicul de vânătoare să-l împuște, domnule, să-l salveze pe om. 

Ministrul mediului despre Gabriel Păun: „El în acest domeniu a făcut cel mai mult rău”

Mihaela Trif: În perioada de research chiar am introdus la sfârșitul materialului un fragment din interviul pe care Gabriel Păun l-a dat la RFI, în care explica, că el s-a întâlnit cu o ursoaică cu pui în pădure și că a știut cum să se comporte: a bătut de două ori din palme ca ursul să își dea seama de prezență străină și ursoaica a fugit de el. Și zicea că noi toți ar trebuie să știm cum să ne comportăm cu ursul. Mi s-a părut atât de imprudent să poți să spui asta pe un post național, el fiind unul dintre cei mai influenceri în domeniul acesta al Mediului. 

Tanczos Barna:  El a făcut cel mai mult rău. El în acest domeniu a făcut cel mai mult rău. Cu subiect și predicat, pentru că lasă impresia că această problemă se poate rezolva bătând din palme, așa cum spune el. Te vezi cu ursul în pădure, bați de două ori din palme și vine zâna bună și a plecat acasă. Și este un inconștient cras.

Mihaela Trif: Și, din păcate, nu e singurul. 

Tanczos Barna: Da, sunt mulți. Și dacă mă duc pe la sloveni ei spun același lucru. Că trebuie pe furiș să aprobe legi pentru a mai împușca 100 de exemplare pentru că nu se mai poate. Dacă mergem la finlandezi, ei nu mai știu ce să facă, au în anumite zone creștere cu 20% din populație. Și noi trebuie să facem o zonare. Asta este cel mai important. Pentru că problemele nu sunt la fel în toate zonele. Sunt probleme unde sunt zone unde problemele au fost rezolvate. Nu există urs! Zona Caraș-ului nu e nicio problemă. Zona Bacău, partea de est din Carpații Orientali. De la Vrancea până la Neamț, până sus, nu e nicio problemă. 

Mihaela Trif: Și cum credeți că s-au rezolvat lucrurile acolo, că am înțeles că nicio relocare nu a fost de succes? 

Tanczos Barna: Cu otrăvire. Cu otrăvire. Și gata.