O judecătoare din Cluj se întâlnește periodic cu un milionar influent din Cluj cu care face sexy-time, ba chiar primește cadouri importante de la el, așa cum făcea Cristi Borcea cu judecătoarea de la Tribunalul București. Milionarul influent are o tonă de interese în zona Justiției și procese cu miza imensă.

Fraza de mai sus nu e o dumă de presă, ci ar trebui să fie o anchetă de presă semnată de mine, un ziarist cu 24 de ani de experiență în munca de investigații, unul dintre cei mai curajoși și proeminenți ziariști de anchetă din România, fără falsă modestie. Atâta doar că eu nu mai am curajul să public o asemenea anchetă, chiar dacă am dovezi și fotografii ale întâlnirilor lor.

Mă auto-cenzurez pentru că eu și alți câțiva jurnaliști mai critici din oraș – Liviu Man, Răzvan Robu, Paul Niculescu – am devenit ”țintele” de serviciu ale magistraților de la Tribunalul și Curtea de Apel Cluj. În ultimii trei ani, împreună cu cei trei confrați ai mei, cu care cumulat avem aproape un secol de munca în presă, am încasat pe spinare de la judecătorii clujeni amenzi și daune de aproape 150 de mii de euro.

Motivul principal pentru care s-a întâmplat asta este ura judecătorilor față de presa clujeană care critică, fiindcă mai este o parte a presei clujene care tace chitict uitându-și menirea.

Noi, ăștia, ”răii”, suntem ziariștii care am fost mereu atenți la declarațiile lor de avere, la salariile lor nesimțite, la derapajele lor profesionale, la atitudinea lor îngâmfată, la cinismul cu care la nici 45 de ani, profitând de legi nedrepte, aceștia se pensionează pentru pensii absolut nesimțite de peste 3.000 euro pe lună.

Da, da, judecătorii clujeni sunt exact ipocriții ăia care zbierau acum ceva vreme pe scările Palatului de justiție, luptând împotriva pensiilor nesimțite ale parlamentarilor și securiștilor, dar accesând aceleași pensii nesimțite câțiva ani mai târziu.

Noi n-am renunțat să informăm opinia publică despre judecătorul Leon Rus, care se bătea în Palatul de Justiție cu alți judecători. Nici astăzi însă nu știu, deși a fost exclus din magistratură, dacă nu cumva Leon Rus avea dreptate când spunea că a văzut doi judecători făcând sex pe dosare.

Noi suntem cei care am scris despre paradoxul rușinos și ironic al fostei șefe DNA Cluj, Elena Botezan, care, după ce s-a folosit de munca SRI să-i bage pe Apostu și Uioreanu la închisoare, s-a transferat direct judecător la Curtea de Apel Cluj ca un soi de avanpremieră pentru pensionarea fericită care urma să aibă loc. Doamna Botezan credea că noi nu vom observa faptul că avea ”norocul” să ajungă mereu colegă de complet cu cu magistrați care judecau propriile ei dosare făcute la DNA Cluj.

Eu sunt cel care am avut curaj la nici 30 de ani să public o anchetă zguduitoare despre felul în care judecătoarea Adina Lupea era șantajată de judecătoarea Delia Purice cu detalii foarte intime din viața ei privată, ca să o oblige pe Lupea să-l distrugă pe omul de afaceri Paszkany Arpad.

Noi suntem cei care nu am trecut cu vederea scandalul cu martorul denunțător din dosarul lui Uioreanu, când SRI și Curtea de Apel împreună cu DNA s-au făcut de rahat când au audiat un martor protejat fals, care s-a dovedit a fi exact denunțătorul lui Uioreanu, adică răzvan Pop.

Noi suntem cei care am scris despre șantajul la adresa președintelul Secției Penale de la Tribunalul Cluj, Nora Boiciuc, șantajată de procurori cu problemele infracționale ale fiului ei. Noi suntem cei care v-am informat despre scandalul monstruos dintre avocatul Călin Budișan și judecătoarea Anca Groza, care s-a lăsat cu mult sânge pe pereți. Astăzi aflăm ceva sinistru, că Anca Groza, înainte de a se pensiona, a încercat să înșele statul și să obțină un nivel profesional superior pentru a-și mări pensia în mod ilegal și onorabil.

Noi suntem cei care am fost șocați când am văzut îngâmfarea de neam prost cu care judecătoarea Iarina Prelipceanu i-a cerut avocatei Flavia Maier, actualul decan al Baroului Cluj, să coboare de pe podiumul avocaților pentru că nu are ce căuta acolo câtă vreme adversarul său stă mai jos pe parchetul sălii.

Sau dupa aceasta incredibila intamplare:

 

Noi, ziariștii ”răi”, noi suntem cei care am arătat boului de contibuabil, care plătește salariile nesimțite ale judecătorilor, cum magistratul Iulian Păcurar de la Tribunalul Comercial a fost sancționat la CSM pentru că lipsea de la muncă fără aprobare și avea 206 hotărâri judecătorești neredactate.

Chiar dacă noi am lăudat-o și sprijinit-o acum 10 ani, tot noi suntem cei care am dovedit cum judecătoarea Adina Lupea își cumpăra alcool pe caiet de la alimentara de la bloc, consumând constant înainte de procese.

Noi suntem cei care am spus că este îngrozitor de nedrept ce a făcut fostul judecător Marius Lupea, fost soț al judecătoarei Adina Lupea, astăzi și el pensionar, când a dezvăluit identitatea unui martor protejat din dosarul lui Daniel Don. Apropo de asta, înainte de a se pensiona, Marius Lupea l-a albit de tot pe afaceristul Mihai Chezan care a excrocat zeci de familii în cazul Tower.

Noi, presa ”nesimțită și obraznică” suntem cei care v-am arătat cât de ipocrit este casta judecătorilor.  Nimeni n-a zis nimic când judecătorul Lucian Buta a fost pozat fără mască, încâlcând măsurile din pandemie și n-a zis nimeni când Buta s-a afișat la protestul politic al extremiștilor de la AUR.

Dar mulți dintre judecătorii clujeni s-au bucurat pe ascuns când Cristi Danileț a fost exclus din magistratură pentru delict de opinie și pentru false acuzații de prozelitism politic. Recenta ”întâmplare” a lui Danileț ar trebui să le dea de gândit multor judecători din Cluj, fiindcă 90 % dintre ei sunt departe de implicarea civică și atitudinea de susținere față de noua generație de cetățeni ai României, acolo unde Danileț a făcut minuni.

Noi suntem cei care am arătat cum judecătorul Mihai Ghica a ratat prelungirea de arest preventiv a unui traficant de droguri cu state vechi de plată, din cauză că era prea ocupat cu candidatura sa la CSM.

Tot noi vă spunem astăzi că justiția clujeană este vinovată pentru moartea unguroaicei Beata Molnar, ucisă de criminalul Bone Ferenc. L-ați avut în gheare, domnilor judecători, pe acel criminal și v-a durut în fund de femeile bătute și agresate sexual de acesta înainte.

Noi suntem cei care de-a lungul anilor am relatat felul abject în care dumneavoastră, judecătorii, vă comportați cu avocații clujeni, umilindu-i, ignorându-i, jignindu-i, adeseori transformându-i în anexe invalide ale arhitecturii procesului.

Ați ajuns, dragi judecători clujeni, o castă în adevăratul sens al cuvântului, cu nimic mai presus decât casta murdară a politicienilor. Ca un soi de gălbenușuri afectate și înfumurate învelite în albușul ego-ului dumneavoastră.

N-am zis-o noi primii că sunteți o castă, a zis-o chiar Cristi Danileț când a remarcat faptul că există judecători și procurori care ies împreună la băute. În toți acești ani am obervat că există judecători și procurori care au devenit sclavii SRI din proprie credință sau șantajați.

Cum să nu fiți o castă, doamnelor și domnilor judecători clujeni, când vă căsătoriți între voi și blocați cu șase zăvoare acesul justițiabilului la dreapta judecată: avocați cu judecători, judecători cu procuori, procurori cu avocați, judecători cu judecători???!

În lipsă de alte procupări profesionale și ”infectați” de alți oameni de afaceri din rândul Clujului care vă șoptesc pe la sindrofii că ăla și ăla trebuie pedepsiți sau că ziariștii trebuie distruși, mulți dintre dumneavoastră ați devenit niște dictatori imorali ai Balanței.

Să știți, doamnelor și domnilor judecători clujeni, că lucrurile nu erau așa acum 24 de ani când am început eu presa, când mulți dintre dumneaoastră trăiați o adolescență simpăticuță la liceu sau învățați la Civil prin căminele privilegiaților din A-uri, noi ăștia: Liviu Man, Liviu Alexa, Paul Niculescu, Victor Lungu, Octavian Hoandră și mulți alții ne băteam pentru libertatea de exprimare, ne băteam pentru inamovibilitatea dumneavoastră.

Ne băteam să vă scăpăm de șantajele pe care securitatea le aplica constant asupra judecătorimii. Noi suntem cei care am luptat cu dictatura lui Funar și cu modalitatea lui infracțională de a administra orașul,  Funar fiind cel care a șpăguit mulți judecători și procurori în anii 90 dându-le terenuri moca prin Zorilor și Andrei Mureșanu.
Noi suntem cei care am iesit în stradă atunci când jurnaliști precum Marius Avram sau Dan Pârcălab erau să facă pârnaie, pentru că, pe atunci, calomnia avea caracter penal și smardoilor din guvernul Năstase, dar și șefilor justiției comunistoide de atunci li se părea foarte ușor să scape de presă băgând-o la țuhaus.

Jur pe viața mea că nu aș fi crezut vreodată că o să trăiesc timpuri în care judecători ca dumneavoastră să rămână la starea de ură față de presă.

Mulți dintre dumneavoastră, dacă ați avea puterea și legea strâmbă de dumneavoastră, ne-ați arunca în închisoare chiar și în 2022.

Să știți că, așa cum erau ei pe atunci, comuniști, judecătorii clujeni ne respectau nu numai ca profesie, că nu aveam nevoie de asta, ci ca cetățeni.

Astăzi, dumneavoastră îl judecați pe Alexa cu ură, nu pe lege și pe dreptul la baza factuală, nu pentru dreptul lui de a fi cetățean echitabil judecat, ci îl judecați pentru faptul că e pesedist, sau gras, sau tatuat, sau îndrăzneț, sau gură mare. Dumneavoastră judecați breasla jurnaliștilor după ce primiți indicații de la gulerele albe pe la cocktail-uri scumpe, după ce luați șpăgi mașini, după ce copiii voștri iau sponsorizări de la diverse firme ca să nu se vadă traseul șpăgii.
Pe toate le știm!

Spre deosebire de dumneavoastră, noi nu ne-am făcut însă o țintă profesională din casta judecătorilor. În ultimii ani, însă, ne-ați pus cu spatele la zid.

Ne-ați umilit, ne-ați redus la stadiul de mobilă și pe noi, și pe avocații noștri, de-a lungul actului procesual. Ați ajuns să decideți războaiele din interiorul breslei noastre. Ați ajuns să ne încărcați cu amenzi de zeci de mii de euro, supra-măsuri financiare ce duhnesc de răzbunare și dispreț, în condițiile în care cei mai mulți dintre noi abia ne descurcăm cu banii, în condițiile în care toate firmele de media din Cluj trăiesc de pe-o zi pe alta, iar amenzile voastre înseamnă pentru noi falimentul.

Dacă nu puteți să ne băgați la pârnaie, măcar să ne falimentați.

O vreme am crezut că eu sunt vedeta urii plenare a judecătorimii din Tribunal și Curtea de Apel Cluj, mai ales că aveam și argumente.

Am fost obligat să plătesc bani pentru că l-am făcut pe universitarul Ioan Bolovan securistofil, cuvânt care nici măcar nu există în DEX, ironizându-l pentru faptul dovedit că le-a spus unor studenți că știa de la Serviciile Secrete că ei urmează să facă acțiunea de protest Occupy UBB.

Deși în prima instanță s-a constat că procesul intentat de rectorița Anca Buzoianu de la UMF nu se susține, în apel, un complet de judecătoare care se anturează pe la chefuri cu doamna Buzoianu m-au ars de mi-au sărit capacele cu câteva mii de euro.

Apoi am avut ghinionul să intru pe mâna alt complet de mare angajament: judecătoarele Ghișoiu Raluca și Guzu Elisabeta, care m-au “premiat” în mod constant.

Doamna Guzu e tanti aia judecător care a încercat și ea să înșele Consiliul Superior al Magistraturii pentru a intra la instanța superioară, ca să scape de un concurs pe care trebuia să-l obțină pentru a urca profesional. Nu-i problemă, dragi cititori și justițiabili, doamna judecător Guzu a încasat într-un singur an din pandemie, nemuncind nimic, adică în 2020, peste 600 de mii lei de la Statul Român. Adăugați la asta încă 300.000 lei câștigați de soțior, IT-ist la Curtea de Apel Cluj și iaca se face milionul. Doamna Guzu mi-a dat pe cocoașă amenzi de tone de bani, ea neavând probleme financiare, căci în declarația de avere, din milionul ăla și-a luat, pe lângă cele trei apartamente din Cluj-Napoca pe care le are, bașca unul în Florești și o moșie la Iclod, încă un apartament tot în Cluj Napoca.

Ura față de mine s-a întețit în ultimii doi ani de când judecători din Tribunal și Curtea de Apel participă la chermeze cu gulere albe clujene precum Daniel Metz, Vasile Dîncu sau Ovidiu Turcu.

Într-unul dintre procesele pe care le-am avut recent, judecătoarea Carmen Maria Conț a fost atât de agresivă și de subiectivă în ceea ce mă privește, încât l-a forțat pe cumpătatul maestru Mihai Lăpușan, avocatul meu, să recurgă la un gest fără precedent: Lăpușan a refuzat să depună concluzii scrise, fiindcă și așa Conț se antepronunțase.

Doamna Conț este un judecător care detestă pe față jurnaliștii. Nu se mai nevoiește să mimeze neutralitatea.

Sentința ei de săptămâna trecută. când alături de judecătoarea Vasile, colegă de complet și nevasta șefului DNA Cluj, prim-procurorul Ionuț Vasile, s-au răzbunat într-un mod îngrozitor de nesimțit pe suferința fostului meu coleg Aurel Mureșan, arestat pe nedrept în cazul Gazeta timp de șase luni, purtat peste un deceniu în tribunale la dracu în praznic ca să fie achitat alături de toți ziariștii din cazul Gazeta.

Deși primise la o instanță inferioară o sumă decentă pentru suferințele, umilința și viața sa distrusă definitiv, adică undeva la 230 mii euro, Aurel Mureșan a fost călcat în picioare de judecătoarele de la Curtea de Apel Cluj care i-au tăiat cu de nouă ori suma cuvenită. Rușinos, scandalos, jegos! Câteva zile mai târziu, prietenul meu Liviu Man, ținta adevărată din cazul Gazeta, a fost umilit și el, de data aceasta la Tribunalul Cluj care au priceput mesajul trimis de la Curtea de Apel Cluj și au dat lui Liviu Man o sumă jeantă pentru viața sa distrusă. Care a fost vina lui Aurel Mureșan și pentru ce a fost umilit și Liviu Man? Pentru faptul că în Gazeta de Cluj au existat poziții critice la adresa procurorului șef al DNA Cluj, Ionuț Vasile. Soția lui Ionuț Vasile, ca judecător, nu s-a putut răzbuna direct pe man, dar i-a tras-o colegului Aurel Mureșan.

 

Ce frapează foarte tare în cazul reducerii drastice a daunelor deja câștigate în Tribunal de Aurel Mureșan este celeritatea puturoasă cu care aceste două judecătoare s-au mișcat. Într-o zi, doamnele judecător au reușit totul doar la un singur termen, inclusiv să dea sentința, de aia vă zic că e vorba despre o ură a magistraților clujeni față de presă.

Săptămâna trecută am fost ținta aceleiași celerități de doi bani. Era primul termen al apelului unui proces pe care mi l-au intentat niște rușini ale breslei mele. Președinta completului de judecată, nimeni alta decât Carmen Pop, purtătorul de cuvânt al Curții de Apel Cluj, care împarte locul întâi al urii față de ziariști cu doamna Conț. Avocatul care m-a reprezentat în caz mi-a relatat că ori de câte ori numele meu era rostit, doamna judecător făcea grimase de greață și dispreț, un soi de antepronunțare vizuală a sentinței de mâine, când, de ziua mea, aștept ”cadoul” pregătit de mult. Doamna Carmen Pop mă detestă pe mine, o detestă pe Mihaela Trif, șefa investigațiilor de la Ziar de Cluj pentru că e băgăcioasă, așa că mâine mă aștept la tot ce e mai rău, asta deoarece, ca și în procesul lui Aurel Mureșan, doamna judecător Carmen Pop mi-a refuzat într-o clipită probațiunea, ba chiar a refuzat și o dezbatere pe fond, închizând sec ședința. Nici măcar nu a mimat un proces echitabil și ne-a făcut să ne simțim ca niște paria, iar pe avocatul meu l-a transformat într-o mobilă decorativă.

Este evident că noi, cei din presă, nu avem nicio șansă și nici voie să adresăm macăr scrisori deschise președinților de Tribunal – Emeșe Luca – și de Curte de Apel – Dana Gîrbovan. Deși până să aibă această funcție administrativă, doamna Gîrbovan era mai ubicuă în apariții de presă ca Emil Boc, azi dumneaei tace. In trecutul recent, de la sfaturi despre justiție și comportament, de la păreri despre anticorupție și reformă în magistratură și până la plide despre Iisus, doamna Gîrbovan ne înțelepțea constant cu mesajele ei publice. Gîrbovan știe și vede ce i se întâmplă presei locale clujene, dar acum alege să mucles.

Alege să tacă și alegeți cu toții, doamnelor și domnilor judecători, să tăceți când vedeți excesele incredibile ale colegilor dumneavoastră.

De aia vă spun că am crezut o vreme, chiar m-am împăunat că aș fi singura țintă a judecătorimii. Nu, nu, fraților. Ura față de presa clujeană critică se îndreaptă spre mai mulți colegi obraznici.

Deși suntem cai breji ai urii lor, nu aș fi crezut niciodată că un jurnalist cu atâta experiență precum Paul Niculescu de la Monitorul de Cluj să primească recent, într-un proces de defăimare, țineți-vă bine, nu mai puțin de 50.000 euro de la un judecător clujean. 50.000 EURO, oameni buni!

Este dovada clară că justiția clujeană încearcă distrugerea presei clujene de investigații. Dacă sentința rămâne defintivă, ori chiar se mărește, Paul nu va rămâne numai fără ziar și loc de muncă, ci va trebui să-și vândă și casa pentru a achita ”pedeapsa”.

Noi, ziariștii trebuie să plătim pentru presupuse sau rău-voitor judecate fapte ziaristice, dar un procuror precum Mircea Hrudei, fostul șef al DIICOT Cluj care a acumulat o salbă de achitări rușinoase nu trebuie să plătească nimic pentru faptul că a distrus viețile ziariștilor de la Gazeta.

Când e să ceară de la Statul Român, nu de la Hrudei, compensații pentur nedreapta lor încarcerare, amărâții cetățeni Liviu Man și Aurel Mureșan primesc bani de covrigi.

Dar când discutăm despre Alina Corina Corbu, astăzi președinta Curții Supreme, care a fost trimisă în judecată și apoi achitată într-un dosar penal, pentru ea, colegii judecători pot da cu lejeritate 500 mii lei despăgubiri, în condițiile în care judecătoarea nu a făcut o zi de arest, iar Man și Mureșan au făcut șase luni de pârnaie ilegală.

Din acest moment, eu, cel puțin, voi încerca să strămut toate procesele pe care le am la Cluj și voi elabora plângeri si reclamații împotriva tuturor judecătorilor care m-au umilit sau m-au judecat cu măsură otrăvită. Instanțele clujene și-au pierdut, în ceea ce mă privește, rolul activ de căutare a adevărului, atitudinea neutră față de un cetățean ca mine, prezumând dinainte că sunt vinovat, că sunt un ziarist rău sau calomniator, deși cariera mea profesională are un răboj cu o grămadă de succese ziaristice.

Am scos din viața publică un pedofil precum Cristian Pomohaci, am dat în vileag traficanți de droguri notorii, am expus fapte de corupție ale unor politicieni și oameni de afaceri de renume, am arătat încrengături financiare cum e cazul lui Raed Arafat, am luptat pentru oameni care au fost distruși de sistemul opresiv din Justiție, așa cum a fost nedreapta condamnare a fostului viceprimar Anna Horvath, am expus moravuri ale unor vedete de renume din România, arătându-i în toată goliciunea lor perversă din considerentul că ele nu trebuie să fie modele pentru actuala generație, am luat apărarea celor fără voce și toate astea ca să ajung să fiu detestat și pus la colț pentru profesia mea, pentru crezul meu religios sau politic, pentru înfățișarea mea, pentru tatuajele mele.

E o măsură în toate, spune un vechi citat latin, dar cu mine judecătorii au depășit măsura și m-au transformat dintr-un ziarist curajos într-un ziarist care se teme să-și mai facă profesia.