de Mihaela Trif

 

Până și sigla ANOFM – adică Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă – arată cât de prăfuită este această instituție de stat, împânzită de sute de funcționari sinecuristi care freacă menta de ani de zile în această agenție de stat prăfuită și nereformată.

De ce ANOFM și-a pierdut rolul și cât din piața de recrutare au acaparat firmele private? O să va spunem noi, cei de la Strict Secret, în această analiză.

Zeci de companii private din România au ajuns la cifre de afaceri de ordinul zecilor de milioane de lei din activitatea cu recrutarea de personal pentru locuri de muncă, în vreme ce activitatea Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă a scăzut drastic în ultimii 15 ani.

Dacă în perioada 2007-2012 existau cozi interminabile cu români aflați în șomaj, care participau la cursuri de formare profesională sau reconversie profesională, astăzi mai avem un procent de doar 3 % din totalul populației, care figurează în evidențele institutiei pentru obținerea unui șomaj. Pare o veste bună să ajungi de la 7,3 % (procent atins în 2010), la 3% sau mai puțin.

În realitate, pe piața de recrutare și-au făcut apariția zeci de companii private care au ajuns să atingă cifre de afaceri impresionante.

Cum crește un business de recrutare pe piața forței de muncă? Simplu.

În vreme ce politicile sociale prin care se acordă șomajul au rămas neactualizate, românii încearcă să se descurce cum pot.

O parte pleacă direct la muncă în străinătate, iar cealaltă parte preferă să stea fără venit până companiile de recrutare aleg pentru ei un job care să le satisfacă nevoile.

 

„Misiunea” ANOFM și numărul de atârnători ce vegetează pe funcții bine plătite

 

Pe site-ul penibil al ANOFM, „realizat de compartimentul Informatică”, informațiile de substanță sunt puține și penibil aranjate, chiar urgisite să stea ascunse în colțuri misterioase. În 2022, ANOFM se mândrește că are și o „misiune”. Defapt, sunt numai bla-bla-uri.

 

Comunicare de Ev Mediu

 

Vă dăm cuvântul nostru că am încercat. Am încercat zile în șir să vorbim cu președintele ANOFM, Octavian Chelemen, apropiat al lui Marius Oprescu, șeful din acte al PSD Olt, fost angajat al Primăriei Caracal transferat în urmă cu câțiva ani la Consiliul Județean Olt, unde ocupa postul de șef birou Audit. Asta e Chelemen, din poza de mai jos, e simpatic foc ca un lautar grasut de pe Taraf TV.

Ne-am zis că domnul Chelemen o fi ocupat tare, așa că am formulat o solicitare oficială pentru un interviu cu purtătoarea de cuvânt a instituției, Corina Scarlat, o acritură care, în cele din urmă, s-a arătat deranjată de solicitarea noastră. Asta e acritura. Nu există poze recente cu dumneaei, de ce să fie!, doar un purtător de cuvânt al unei instituții de stat trebuie să fie mai invizibil ca Batman, nu?

 

Abia după multe zile, Cristina Scarlat a catadicsit să ne răspundă la solicitare în scris, printr-un soi de referat de clasa a 5-a, aspect care arată cât de puțin a evoluat instituția, mai ales prin oamenii care ar trebui să o reprezinte public.

Numirea lui Chelemen a fost o floare la ureche, dat fiind că PNL a bătut palma cu PSD pentru un USL 2.0, motiv pentru care președintele ANOFM nu are motive de îngrijorare că o să ocupe funcția pentru scurt timp. În vreme a în care Chelemen a fost în CJ OLT, veniturile sale anuale erau de aproximativ 70.000 de lei. În afară de două terenuri intravilan și două apartamente, pe care le deține împreună cu soția lui, Chelemen are 180.000 de titluri de stat în Trezoreria Caracal.

Dar Chelemen e mic copil pe lângă Corina Coca Scarlat, care are venituri anuale de aproape 120 de mii de lei, iar soțiorul e plătit fix de Administrația Prezidențială. Cu vechime în ANOFM, Corina Coca Scarlat a știut frumos să ne trimită la plimbare și să ne pună pe mail o compunere de 17 pagini.

Așa că am pornit noi o muncă de cercetare, ca să nu vă prezentăm doar ce vrea ANOFM să transmită.

Mare ne-a fost surprinderea să constatăm că, potrivit legislației actuale, o persoană intrată în șomaj după o vechime cuprinsă între 3-5 ani, care anterior avea un salariu brut de 5.000 de lei(!) ar primi de la Statul Român doar suma lunară de 544 de lei (109.92  Euro).

Dacă individul are o vechime mai mică, să zicem 1-3 ani, șomajul pe care l-ar primi ar fi de doar 350 de lei (75.81 euro).

Mai norocoși au fost cei care au beneficiat de șomajul tehnic în ultimii doi ani, măsură stabilită prin OUG 30/2020, prin care romanii care au avut contractul de muncă suspendat, din cauză că angajatorul și-a sistat activitatea în pandemie, erau vizați de o bonificație de 75% din salariul brut. In pandemie, ANOFM a spart 8 miliarde pentru romanii aflati in default.

 

 

De ce încă mai avem AJOFM?

 

Costurile de funcționare ale acestei instituții ajung la cifra de 20 de milioane de lei, suma care acoperă salariile brute și cheltuielile cu întreținerea serviciilor centrale și din teritoriu.

„În anul 2021, numărul mediu al angajaților din ANOFM a fost de 136 persoane, cheltuielile salariale brute pentru aceștia fiind de 12.403.309 lei. Având în vedere faptul că personalul ANOFM este implicat în derularea proiectelor cu finanțare din Fondul Social European, parte din cheltuielile salariale sunt suportate din aceste proiecte. Drept urmare, la nivelul anului 2021 au fost realizate economii la capitolul cheltuieli de personal în procent de 24,59%. Referitor la cheltuielile cu întreținerea sediilor ANOFM și ale structurilor teritoriale (AJOFM; AMOFM București, centrele regionale pentru formarea profesională a adulților, Centrul Național de Pregătire și Perfecționare a Personalului Propriu – Râșnov, agențiile locale și punctele de lucru), precizăm faptul că în anul 2021, acestea au fost în valoare de 7.297.829 lei, incluzând încălzit, iluminat și forță motrică, apă, canal și salubritate, poștă, telecomunicații, radio, tv, internet”.

fragment din compunerea doamnei Corina Scarlat, acritura care

 

Ce nu se spune e că sediile din țară arată execrabil și cam bate vântul prin ele. Desigur, în ultimii doi ani, inutilul și nemodernizatul ANOFM a fost cumva resuscitat datorită pandemiei de COVID, unde oamenii n-au avut de ales, din cauză că patronii și-au suspendat activitatea și școlile au fost închise, și au optat pentru șomajul tehnic și pentru zilele libere plătite parțial pentru creșterea copilului. De altfel, pentru cele 20 de milioane de lei cheltuite cu personalul și utilitățile din sedii, ANOFM scoate într-un an de zile statistici slabe cu persoane care se angajează prin intermediul instituției, mai ales că prin această procedură este recompensat în bani și patronul care angajează șomeri.

„(Au oferit) Sprijin pentru angajarea persoanelor cu vârsta peste 50 de ani, cu vârsta cuprinsă între 16 şi 29 de ani, precum și a cetăţenilor români cărora le-au încetat raporturile de muncă cu angajatori străini Angajatorii care au încadrat în muncă, pe perioadă nedeterminată, cu normă întreagă, persoane în vârstă de peste 50 de ani ale căror raporturi de muncă au încetat din motive neimputabile lor, în perioada stării de urgenţă sau a stării de alertă, înregistraţi ca şomeri în evidenţa agenţiilor pentru ocuparea forţei de muncă, primesc lunar, pe o perioadă de 12 luni, pentru fiecare persoană angajată din această categorie, 50% din salariul angajatului, dar nu mai mult de 2.500 lei. De aceeași sumă beneficiază angajatorii care au încadrat în muncă, pe perioadă nedeterminată, cu normă întreagă, persoane cu vârsta cuprinsă între 16 şi 29 de ani înregistraţi ca şomeri în evidenţa agenţiilor pentru ocuparea forţei de muncă judeţene. (Conform prevederilor O.U.G. 92/2020, O.U.G. nr. 220/2020)În baza acestor prevederi, au fost ocupate 2.136 de persoane din rândul șomerilor peste 50 de ani, respectiv 10.478 de persoane din rândul șomerilor cu vârsta cuprinsă între 16 -29 de ani (subvenţia s-a acordat pentru angajatorii care au încheiat contracte de muncă până la data de 1 septembrie 2021)”, explică cei de la ANOFM.

În vreme ce ANOFM-ul toacă bani românești și europeni (istoria instituției ne-a demonstrat o serie de proiecte derulate pe fonduri europene care astăzi sunt complet inutile și anchetate de procurori), sectorul de recrutare și specializare este preluat cu ușurință de firme private.

 

Licitațiile ANOFM în perioada COVID

 

Cu toate că o parte din activitatea ANOFM de formare sau reconversie profesională s-a redus substanțial în perioada COVID, când cursurile au fost suspendate, licitațiile demarate de instituție arată sume uriașe cheltuite.

Spre exemplu, cea mai stridentă licitație este cea în valoare de o jumătate de milion de euro (2.626.532), câștigată de INTEGRAL TOP SOLUTIONS S.R.L., care se angaja să presteze pentru ANOFM servicii de publicitate.

Compania câștigătoare este cea cu care Guvernul Cîțu și Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (coordonat de Raed Arafat) și-au facut materialele publicitare din ultimii doi ani (pliante, agende, ceasuri de perete, etc.).

 

Iată lista cu licitațiile ANOFM în perioada 2020-2022:

 

  •  9.603 EUR, Maguay Computers, Achiziție de tonere pentru imprimante, 12 octombrie 2020
  • 159.369 EUR, Software Imagination & Vision, Servicii de actualizare informatică, 15 octombrie 2020
  • 159.369 EUR, Software Imagination & Vision, Servicii de actualizare informatică, 19 octombrie 2020
  • 43.361 EUR, Pro SYS, Implementare sistem de stocare virtual, 04 noiembrie 2020
  • 87.412 EUR, Pragma Computers, Furnizare echipamente IT, 11 decembrie 2020
  • 34.595 EUR, Mida Soft Business, Achiziție de tonere pentru imprimantă, 11 decembrie 2020
  • 35.289 EUR, Maguay Computers, Implementare sistem de virtualizare, 18 ianuarie 2021
  • 541.553 EUR, Integral Top Solutions, Servicii de publicitate, 03 aprilie 2021
  • 28.319 EUR, Meda Consult, Achiziție de tonere pentru implimante, 14 aprilie 2021
  • 24.144 EUR, Meda Consult, Achiziție de tonere pentru implimante, 15 aprilie 2021
  • 306.900 EUR, Chrome Computers, Achiziție de tonere, 08 iunie 2021
  • 26.709 EUR, Software Imagination & Vision, Servicii de actualizare informatică, 23 iulie 2021
  • 184.517 EUR, DNS Birotica, Furnizare hârtie copiator A4, 03 august 2021
  • 25.567 EUR, Evotech-IT, Achiziție de echipamente de comunicații, 23 noiembrie 2021
  • 24.045 EUR, Softflix, Licențe Microsoft Server, 22 decembrie 2021

 

Contractele pentru recrutare, câștigate de sectorul privat

 

Administrațiile locale organizează deseori licitații, ori apelează achiziția din catalogul electronic, în vedere obținerii de contract cu firme de recrutare care, în schimbul unor sume considerabile, întocmesc rapoarte prin care propun persoane pentru diverse funcții publice. Spre exemplu, Primăria Cluj-Napoca a ales să achite aproape 20.000 de euro către societatea Arc Consulting pentru „Servicii de recrutare, evaluare și selecție de membrii în Consiliul de administrație”. Ar fi putut experții din cadrul AJOFM-urilor să presteze aceleași servicii? Da. Permite legea acest lucru ? Nu.

Pentru că activitatea AJOFM-urilor are legătură strânsă doar cu cei care optează pentru șomajul de 100 de euro, în vreme ce activitatea societăților comerciale care se ocupă de recrutări pe piața forței de muncă este mult mai vastă. Așa se face că o companie cu doar trei angajați poate prinde un astfel de contract.

Lauda cu proiectele pe fonduri europene

 

„Începând cu anul 2018, ANOFM a semnat și a demarat implementarea unui număr de 19 proiecte cu finanțare din FSE prin POCU 2014 – 2020, dintre care 13 sunt în prezent în derulare. Acestea au rolul de a crește gradul de ocupare a persoanelor inactive și a șomerilor înregistrați în baza de date a agențiilor teritoriale pentru ocuparea forței de muncă. Suma totală contractată este de 5.315.623.361,26 de lei (peste 1 miliard de euro). Până în prezent, prin intermediul proiectelor derulate de ANOFM, 1,38 milioane persoane au beneficiat de susținere în vederea angajării prin oferirea de prime, subvenții acordate angajatorilor sau de unele măsuri stabilite în context pandemic”, mai susține purtătoarea de cuvânt a ANOFM.

În realitate, ANOFM-ul a avut încă din 2011 proiecte europene derulate și implementate prin diferite AJOFM-uri. Însă rezultatul lor a fost de scurtă durată, s-au cheltuit sume exorbitante, iar o parte din ele sunt deja istorie.

Spre exemplu, într-o investigație pe care am publicat-o în Ziar de Cluj, am arătat ce s-a ales de proiectele europene anunțate cu surle și trâmbițe de către fosta conducere AJOFM Cluj, care acum a fost condamnată pentru milioane de lei pe care și le-a băgat în buzunarul propriu și a câtorva funcționari din AJOFM care au devenit peste noapte experți pe proiecte UE cu salarii de la 1.600 de lei (cât aveau în AJOFM CLUJ) la 20.000 lei (cât luau din proiectele UE).

Proiectul Funcționarul Electronic, în valoare de 3.2 milioane de euro, a constat în dotarea mai multor primării din Cluj cu dispozitive electronice prin care oamenii puteau vedea în timp real locurile de muncă disponibile, în funcție de profesiile pentru care optau. Acum aparatele respective sunt scoase din funcțiune și inclusiv din prize, undele UAT-uri motivând că doar consumă curent electric.

De pe țepele astea, niște băieți deștepți au făcut niște milioane bune

Care sunt zonele cu cei mai mui șomeri?

 

La sfârşitul lunii ianuarie 2022, rata şomajului înregistrat la nivel naţional a fost de 2,68%, mai mică decât cea din luna anterioară cu 0,01 pp şi mai mică cu 0,66 pp decât cea din luna ianuarie a anului 2021.

Numărul total de şomeri la finele lunii ianuarie 2022 a fost de 234.072 de persoane, mai mic cu 685 de persoane faţă de cel înregistrat la finele lunii anterioare.

Cele mai ridicate niveluri ale ratei şomajului au fost atinse în judeţele: Vaslui (6,82%), Teleorman (6,31%), Dolj (5,86%), Galaţi (5,70%), Mehedinţi (5,54%), Buzău (4,79%) şi Olt (4,71%).

Judeţele cu cei mai mulţi şomeri înregistraţi sunt:

Dolj 15.649 persoane/ rata şomaj înregistrat 5,86%

Bucureşti 13.919 persoane/ rata şomaj înregistrat 1,13%

Galaţi 10.710 persoane/ rata şomaj înregistrat 5,70%

Suceava 10.263 persoane/ rata şomaj înregistrat 4,46%

Vaslui 8.951 persoane/ rata şomaj înregistrat 6,82%

 

Top 100 companii din ROMÂNIA, care își desfășoară activitate în sectorul de recrutare a forței de muncă

 

Strict Secret a selectat cele mai active 100 de firme private din Romania, în funcție de cifra lor de afaceri și vechimea pe piață. Veți observa în cele ce urmează că prima companie are o cifră de afaceri de aproape 80 milioane de lei, în vreme ce societatea comercială situată pe poziția 100 are peste 1,2 milioane rulate într-un an de activitate. Tot bani buni.

Cea mai puternică firma, aia cu 80 de milioane de lei, Temps HR, declară însă doar 5000 de euro profit. Nesimțire. Și asta e un „obicei” pe care multe companii de recrutare a forței de muncă îl au.

Dar realitatea tristă e că funcționarii de la ANOFM ar putea face chiar ei banii ăștia, ar putea face profit pentru stat.

 

Notă: Jurnalista Mihaela Trif s-a alăturat în 2021 proiectului StrictSecret.ro unde publică materiale de interes național.

 

Mihaela Trif a studiat la Facultatea de Științe Politice din cadrul UBB Cluj și lucrează de 8 ani în presă.

În ultimii patru ani, a condus secția de investigații din cadrul Ziar de Cluj, concentrându-și atenția pe anchete și dezvăluiri care au fost preluate de presa națională cu materiale despre procese de răsunet, arestări spectaculoase, anchetatori talentați sau corupți, inculpați violenți și victime neajutorate.

 

 

 

 

 

 

 

 

Nota redacției: Cum Strict Secret este dedicat românilor care caută „altceva”, dincolo de zgomotul alb al mașinilor de manipulare, poate nu ar strica să țineți minte trei litere: NCN. E un post de știri și opinie cu totul altfel, pe care îl găsiți în grilele tuturor cabliștilor români, în zona posturilor informative. Nu mai zapați PESTE el, adăstați câteva minute pe zi pe NCN. O să vedeți, o să vă placă si o să vreți să rămâneți tot mai mult acolo.