Motto: “Marele avantaj al binelui este că oricând poate trece în rău” (Mircea Eliade)
525 de mii de români, printre care Nicolae Ciucă, Marcel Ciolacu, Kelemen Hunor, și cu voia Dumneavostră, subsemnatul, sunt născuți în 1967, Anul Întâi al Decretului 770 care a intrat în vigoare la sfârșitul anului 1966.
Au fost toți copii iubiți și doriți de părinții lor, “baby-boomers”-ii, generația curajoasă a României, care trăiau într–una dintre cele mai faste perioade: un ascendent economic fără precedent, construcția industriei, a infrastructurii, a sistemelor sanitar și de educație și, desigur, stimulente generoase pentru a se întemeia familii și a face copii.
Cu sau fără decret așadar, mai mult că sigur că în primii 5 ani de după 1967 se năștea același număr de copii, doriți și iubiți.
Lucrurile au degenerat mai târziu, devenind dramatice și, în final, de-a dreptul criminale după 1980, pentru că, din cauza deteriorării situației economice, familiile nu puteau să mai întrețină copii. Și, în lipsa oricăror mijloace contraceptive ceea ce s-a întâmplat este istoria tragică pe care o știm, au murit sau s-au nenorocit mii de femei cărora li s-a făcut avort ilegal în condiții improprii și au sfârșit în orfelinate mii de copii ne(mai)iubiți.
Ce se știe însă mai puțin însă este că după 26 decembrie 1989, dată la care decretul a fost abrogat, a început o altă dramă. Timp de aproape o decadă în fiecare an se făceau peste 4 milioane de avorturi care au omorât sau nenorocit alte mii de femei.
La fel, nu se știe că în prezent România este la coada Uniunii Europene la folosirea pilulelor contraceptive și a prezervativului, deși accesul la aceste mijloace de prevenire a unei sarcini nedorite este 100%.
Că practic nu mai sunt solicitări de întreruperi de sarcină în spitalele publice, totul se face în privat, generând statistici inexacte.
Că România are un sfert din mamele minore din Uniunea Europeană.
Că suntem pe primele locuri la mortalitatea și morbiditatea prin cancerul de col uterin și cancerul de sân, afecțiuni complet vindecabile dacă sunt depistate din timp. Una dintre știrile de ieri, care probabil a trecut neobservată, este că s-a închis un centru de testare gratuită Babeș-Papanicolau, din lipsa de solicitări.
Că merge foarte încet vaccinarea anti HPV, singură formă de prevenire a cancerului de col uterin.
La fel, nu se știe că din cauza presiunii de a avea o carieră, a problemelor financiare, a lipsei unor sisteme solide de stimulente financiare, etc., femeile întârzie în a face copii. Experții atrag atenția asupra unui “deșert de natalitate” începând încă din 2010.
Și desigur, nu se știe sau s-a uitat că, în continuare, în fiecare zi 3000 de femei sunt agresate.
Nedrept să împarți România în bine și rău luând ca referință anul 1989. Însă, dacă ne uităm la cifrele de mai jos, cele oficiale, putem discerne poate mai mult între bine și rău.
Populația României la recensământul din 1966: 19.103.163
Populația României la recensământul din 1977: 21.559.910
Populația României la recensământul din 1992: 22.810.035
Populația României la recensământul din 2002: 21.698.181
Populația României la recensământul din 2011: 20.121.641
Populația României la recensământul din 2022: o să aflăm
Se estimează că undeva între 5 și 7 milioane de români nu se mai află în țară.
Fiecare femeie care trece printr-o întrerupere de sarcină generează, în subsidiar, o dramă: aceea a unei vieți căreia i s-a dat shut-down prin decizia altcuiva. Dictonul „eu te-am făcut, eu te omor”, cap de afiș prin România, nu este nicăieri mai valabil decât în situația asta (pornind de la premisa că „făcutul” înseamnă apariția primului lanț de nucleotide al viitorului-fost organism viu).
Disputele între partizanii fiecărei opinii sunt atât de mari și atât de imbecile, ajungându-se până la confruntări fizice, încât te-ntrebi unde naiba e rațiunea aia cu care Omul se laudă că a fost înzestrat, așa că argumentele, fie ele de orice parte, nu-și mai au rostul la ora asta, tema transformându-se în ideologie de partid (și de stat).
Ceea ce (mă) uimește, însă, este următorul fapt: abundența mijloacelor contraceptive, sintetice sau mecanice (în afară de „scoate-o”) este atât de mare, iar costurile sunt atât de mici, încât, să mă ierte Dumnezeu, dar problema asta atât de profundă privind întreruperile de sarcină mi se pare artificială, creată expre pentru a adânci falia dintre oameni pe baza diferențelor de opinie exprimate urlat, cu atitudini de gorilă suferindă de schzofrenie paranoidă.
În momentul în care o temă atât de sensibilă cum este curmarea unei vieți „pentru că așa vrei” a devenit un cassus beli în societate, o platformă ideologică proprie unor partide politice, lucrurile sunt mult mai tragice decât apar la prima vedere iar concluzia este că omenirea e tâmpită.
Discuțiile astea n-ar trebui să existe. Vrei copil, fă-l. Nu vrei, dă o fugă la farmacie, la supermarket, la toaleta liceului/facultății/gării unde, în multe țări, se-mpart prezervative la prețuri de nimic. Sau scoate-o. Sau abține-te, naibii, până faci rost de ce trebuie, pentru că dacă nici asta nu poți să faci, înseamnă că te-ai redus la stadiul de primată, pentru care perioada de rut dictează tiparul comportamental.
Părerea mea.
Ce îmi place când își dau bărbații cu părerea despre corpul unei femei.
P.S.: Știți că există și anticoncepționale pt bărbați? Dă o fugă la farmacie.
Din păcate,în România de dinainte de 1989,au supraviețuit avortoni cu malformații fizice și psihice grave.Acești bieți nenorociți sunt astăzi o povară socială.
https://m.youtube.com/watch?v=RYVkPUyvgEw
Avortul e crima. Cum de au reusit sa creasca strabunicii mei 9 copii in saracie?